O analiză a evenimentelor din 6 ianuarie 2021 şi a consecinţelor lor

Americanilor li s-a spus că a fost o zi de infamie. Mai rea decât Pearl Harbor, 11 septembrie sau chiar decât Războiul Civil.

O insurecţie sângeroasă a unei mulţimi sălbatice, nemiloase şi înarmate de oameni care nu au acceptat rezultatul alegerilor.

O lovitură de stat. O revoluţie.

Însă acea primă zi de miercuri din ianuarie 2021 nu a fost nimic din cele de mai sus.

Totuşi, 6 ianuarie va fi pentru totdeauna o parte proeminentă a istoriei americane - în moduri pe care puţini oameni le realizează pe deplin.

A fost, cu siguranţă, o bifurcaţie în drum.

Definirea şi înţelegerea acestei zile istorice necesită informaţii solide, un context complet şi dorinţa de a privi dincolo de relatările care au început chiar în primele ore ale zilei de 6 ianuarie.

Ziua de 6 ianuarie face parte dintr-o mişcare politică şi societală mult mai amplă, menită să introducă o "nouă Americă", potrivit lui Victor Davis Hanson, un clasicist american, istoric militar şi comentator politic la Hoover Institution.

"Ce s-a întâmplat în America nu este faptul că opinia publică, ci controlul instituţional conduce Statele Unite într-o direcţie în care nu s-a intenţionat să se meargă, întrucât ei le spun americanilor: 'Suntem superiori din punct de vedere moral vechii Americi'. Aceasta este o nouă Americă'", a declarat Hanson într-un interviu pentru "American Thought Leaders".

"Şi asta ne dă dreptul să folosim orice mijloace necesare pentru a atinge un scop superior din punct de vedere moral. Eşti deplorabil, eşti irecuperabil, eşti un semi-fascist, eşti nebun, eşti ultra-MAGA şi nu ai dreptul să te opui mijloacelor pe care le folosim".

Pentru a marca cea de-a treia aniversare, The Epoch Times oferă acest ghid pentru ziua de 6 ianuarie pentru a-i ajuta atât pe cei neiniţiaţi, cât şi pe cei versaţi, să înţeleagă mai bine acest subiect complex.

Ce s-a întâmplat în 6 ianuarie?

A fost o zi de mitinguri şi proteste desfăşurate la National Mall, la Ellipse şi pe terenul Capitoliului din Washington.

Forţa motrice a fost convingerea larg răspândită că alegerile prezidenţiale din 2020 au fost afectate de activităţi suspecte, de lipsa de securitate şi de presupuse fraude generalizate cu buletinele de vot prin corespondenţă şi votul electronic.

Mulţimi masive au venit la Washington ca să-l asculte pe preşedintele Donald Trump vorbind şi a face presiuni asupra sesiunii comune ce avea loc la Congres ca să ia în serios contestaţiile alegătorilor care se aşteptau să fie depuse de reprezentanţii a cel puţin şase state în temeiul titlului 3 din Codul SUA.

De ce contează ziua de 6 ianuarie?

Ziua de 6 ianuarie şi consecinţele ei au avut un impact larg asupra societăţii americane. Departamentul de Justiţie al SUA (DOJ) şi FBI au lansat o acţiune fără precedent a puterii federale care - deşi în prezent este exercitată împotriva persoanelor de centru-dreapta - ar putea fi cu uşurinţă dezlănţuită împotriva oricărui grup.

Investigaţiile şi urmăririle penale privind evenimentele din 6 ianuarie au generat preocupări serioase cu privire la procesul legal, detenţia preventivă, condiţiile de detenţie, protecţia egală în faţa legii şi - poate cel mai important - garanţiile Primului Amendament.

Cât de mare a fost mulţimea de oameni?

Estimările sunt peste tot, de la 400.000 la peste 3 milioane de persoane la Ellipse. În momentul de vârf al activităţii la şi în apropierea Capitoliului SUA, între orele 14.00 şi 16.00, anchetatorii republicani din Camera Reprezentanţilor au estimat că mulţimea era de 250.000 de persoane. Cele mai mari mulţimi s-au adunat în partea de vest a incintei Capitoliului.

Când au început problemele?

La ora 12:53 p.m., cu mai mult de 20 de minute înainte ca preşedintele Trump să termine de vorbit la Ellipse, o mulţime care creştea rapid a lovit cu picioarele baricadele metalice care păzeau Cercul Păcii şi a avansat spre trotuarul de nord-vest al Capitoliului SUA.

Cu câteva secunde înainte de ora 12:55 p.m., protestatarii au ridicat barierele cu suporturi de biciclete şi le-au împins în cinci agenţi de poliţie ai Capitoliului SUA. Ofiţerul Carolyn Edwards a fost trântită şi s-a lovit cu capul de treptele de beton, suferind o comoţie cerebrală.

După ce această baricadă a fost doborâtă, mulţimea s-a mişcat rapid pentru a trece de alte două baricade ale poliţiei şi în curând a invadat piaţa de vest de sub platoul pe care se fac învestirile. Până la ora 13.00, mii de protestatari au început să se îmbrâncească cu ofiţerii de poliţie la Capitoliu care au format în grabă o nouă linie.

Când au izbucnit violenţele şi revoltele?

Mulţimea din piaţa de vest era agitată şi înfierbântată. Unii manifestanţi le spuneau poliţiştilor de ce erau atât de furioşi şi se întrebau de ce ofiţerii se opuneau eforturilor lor de a obţine răspunsuri la alegeri.

Au izbucnit câteva încăierări minore. Un protestatar de la capătul nordic al liniei de poliţie a ţipat într-un megafon:

"Nu ne puteţi ucide pe toţi! Suntem aici pentru a rămâne! Nu plecăm nicăieri! Vrem să rămânem aici! Vrem înăuntru!"

"Sunt un veteran de război", i-a spus un protestatar unui ofiţer de poliţie. "Dacă este un ordin neconstituţional, este de datoria noastră ca americani să nu ne supunem acestor ordine. Faceţi ce trebuie. Faceţi ce trebuie. Asta este tot ce vă cer".

Punctul culminant a fost cu puţin înainte de ora 13:06, când adjunctul şefului poliţiei Capitoliului SUA, Eric Waldow, a ordonat folosirea forţei "mai puţin letale" asupra mulţimii.

"Există o mulţime de oameni care se bat cu poliţiştii, se împing, aruncă cu proiectile", a transmis el prin staţia de radio. "Am dat avertismente cu privire la muniţiile chimice. Am nevoie ca echipa mai puţin letală poziţionată deasupra mea să identifice agitatorii şi să înceapă să se desfăşoare. Lansaţi, lansaţi, lansaţi!"

Înregistrarea video realizată de un protestatar cu o cameră de filmat - obţinută de The Epoch Times - nu arată lupte sau proiectile aruncate în zona în care se afla şeful adjunct Waldow la ora 13:06 şi unde urma să fie desfăşurată forţa.

Cu puţin înainte de ora 13:07, un grenadier al Poliţiei Capitoliului l-a rănit cu un proiectil pe protestatarul Joshua M. Black, în vârstă de 47 de ani, în obrazul stâng.

Black a început imediat să sângereze abundent. O pată mare de sânge pe beton a rămas vizibilă toată după-amiaza.

Vestea s-a răspândit rapid în mulţime că un protestatar a fost împuşcat.

În timp ce unii manifestanţi au apăsat pe rana lui Black pentru a opri sângerarea, alţii au început să strige la poliţişti. Atmosfera şi tonul mulţimii s-au schimbat în acel moment.

Când au intrat manifestanţii în clădirea Capitoliului?

Un bărbat încă neidentificat, cunoscut doar prin hashtag-ul #RedOnRedGlasses, a aruncat cu o scândură lungă prin fereastra de lângă una dintre uşile Senatului (Wing Door) în jurul orei 14:12. Inculpatul Dominic Pezzola, membru al Proud Boys, a folosit un scut antirevoltă pentru a sparge aceeaşi fereastră.

În scurt timp, zeci de oameni au intrat în clădirea Capitoliului.

Au existat morţi şi răniţi pe 6 ianuarie?

Patru susţinători ai lui Trump au murit la Capitoliu pe 6 ianuarie: Benjamin Philips, în vârstă de 50 de ani, Kevin Greeson, în vârstă de 55 de ani, Ashli Babbitt, în vârstă de 35 de ani, şi Rosanne Boyland, în vârstă de 34 de ani.

Babbitt a fost împuşcată mortal de locotenentul Michael Byrd de la Poliţia Capitoliului chiar în faţa holului preşedintelui Camerei la ora 14:44. Ulterior, Byrd a fost exonerat de USCP (Poliţia Capitoliului) şi de Departamentul de Justiţie al SUA, dar împuşcătura rămâne foarte controversată. Un proces civil împotriva guvernului federal a fost intentat la 5 ianuarie.

Boyland s-a prăbuşit la gura tunelului Lower West Terrace în jurul orei 16:22 şi a fost strivită de o busculadă. Poliţia de la intrarea în tunel a ignorat rugăminţile de a acorda ajutor medical.

Ofiţerul Lila Morris de la Departamentul de Poliţie Metropolitană a luat în mod inexplicabil un baston de lemn şi a lovit-o pe Boyland în cap şi în coaste. Morris nu a fost sancţionată pentru acţiunile sale.

Odată ce Boyland a fost adusă în interiorul Capitoliului, poliţia metropolitană (MPD), poliţia parcurilor din SUA şi poliţia Capitoliului au început să îi acorde îngrijiri. Eforturile au continuat pe două niveluri ale Capitoliului Boyland a fost declarată decedată la spital, la ora 18:09 p.m.

S-a stabilit că Philips a suferit un accident vascular cerebral fatal. O înregistrare video de securitate obţinută de The Epoch Times a arătat că Philips nu a fost lovit de muniţia poliţiei, aşa cum se credea pe scară largă. Greeson a suferit un atac de cord, deşi cel puţin un martor susţine că a fost lovit în cap de un proiectil al poliţiei înainte de a se prăbuşi.

Aproximativ 140 de poliţişti de la Poliţia Capitoliului şi de la MPD au fost răniţi pe 6 ianuarie, unii dintre ei fiind nevoiţi să renunţe la carierele lor în acest domeniu. Un număr necunoscut de protestatari au fost răniţi, printre care Dominic Vargo, care a fost împins de pe marginea unei scări de un ofiţer pe motocicletă al Poliţiei Capitoliului imediat după ora 14.00, şi Mark Griffin, al cărui picior a fost rupt când un ofiţer al MPD a tras în el, de la mică distanţă, cu o muniţie de 40 mm pentru controlul mulţimii.

Cum au răspuns FBI şi DOJ?

S-a luat rapid decizia de a lansa cea mai mare anchetă penală din istoria SUA pentru a urmări protestatarii.

Demersul a fost descris de procurorul principal Michael Sherwin drept o campanie de "şoc şi spaimă", împrumutând un slogan de la invazia americană în Irak în timpul Războiului din Golful Persic.

FBI a creat o pagină web cu fotografii ale celor suspectaţi de comitere de infracţiuni, iar detectivii online au excelat în identificarea persoanelor şi în predarea lor la FBI. Departamentul de Justiţie a înfiinţat o unitate de "punere sub acuzare rapidă" pentru a formula acuzaţii împotriva unei liste lungi de suspecţi.

Protestatarii au fost denunţaţi la FBI de către vecini, foşti colegi de clasă şi, în unele cazuri, de foşti soţi şi copii. Arestările au continuat nestingherite timp de trei ani, numărul total al arestărilor apropiindu-se acum de 1.250.

Cum a gestionat FBI arestarea suspecţilor?

Metoda FBI de a folosi echipe SWAT pentru a prinde şi aresta suspecţii din 6 ianuarie în zeci de cazuri a fost condamnată de avocaţii pentru drepturile civile şi de foşti şi actuali agenţi speciali ai FBI.

Într-un caz relatat recent de The Epoch Times, familia Westbury din Lindstrom, Minnesota, s-a confruntat cu două raiduri SWAT, primul implicând doar acuzaţii de delict minore. Al doilea raid a implicat până la 60 de agenţi şi utilizarea dronelor pentru a survola proprietatea - chiar şi în coteţul găinilor din curte.

"Pentru un delict fără violenţă au venit 20-25 de agenţi FBI complet echipaţi, cu puşti AR-15 îndreptate spre mine ca şi cum aş fi fost un terorist naţional", a declarat Jonah Westbury pentru The Epoch Times.

Fostul agent special FBI Stephen Friend a declarat că decizia lui de a protesta împotriva acestor tactici a dus la suspendarea sa fără plată şi, în cele din urmă a fost forţat să demisioneze din "slujba sa de vis". El a depus mărturie în faţa Congresului în mai 2023, împreună cu agentul special Garret O'Boyle şi analistul Marcus Allen.

Inculpaţii sunt maltrataţi în închisoare?

Inculpaţii au raportat numeroase cazuri de abuzuri din partea gardienilor şi condiţii de viaţă teribile în închisoarea din Districtul Columbia, numită de către deţinuţi "Gulagul din DC". Avocatul apărării Joseph McBride a redactat şi prezentat un raport de 11 pagini către Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU) şi Amnesty International. El a declarat că nu a primit niciun răspuns.

"January Sixers (cetăţenii judecaţi pentru evenimentele din 6 ianuarie - n.r.] sunt ţinuţi în mod obişnuit în izolare timp de 22 sau 23 de ore pe zi în DC-GITMO. Supranumită Unitatea Patriot, această parte a DC-GITMO care dispăruse a fost redeschisă special pentru a-i găzdui pe January Sixers", a scris McBride.

"Pentru a spune lucrurilor pe nume, închisoare este dezgustătoare. Mucegai negru, apă potabilă maro şi ventilaţia slabă sunt doar câteva dintre problemele din închisoare".

Serviciul şerifilor din SUA a efectuat o inspecţie surpriză la închisoarea din DC la 2 noiembrie 2021, care a dus la mutarea a aproximativ 400 de deţinuţi, dar nu şi a January Sixers. Două zile mai târziu, patru membri ai Congresului au cerut acces la închisoare după ce au fost refuzaţi în mod repetat de directorul adjunct al acesteia.

Interviurile cu inculpaţii arestaţi preventiv din 4 noiembrie 2021 au determinat-o pe reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene să publice un raport de 28 de pagini, "Unusually Cruel", care detaliază condiţiile din această instituţie.

Unii dintre January Sixers au raportat că au fost forţaţi să doarmă cu luminile aprinse şi că au fost nevoiţi să îşi mute saltelele prin închisoare în toiul nopţii. Alţii au raportat abuzuri fizice, inclusiv un deţinut care a declarat că gardienii l-au aruncat cu capul pe podeaua de beton.

De ce nu a fost Garda Naţională la Capitoliu?

Potrivit fostului şef al poliţiei Capitoliului, Steven Sund, cererea sa de dinaintea datei de 6 ianuarie pentru Garda Naţională a fost respinsă din cauză că "Pelosi nu o va accepta niciodată", referindu-se la fosta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi.

Sund a făcut remarcile în timpul unei audieri a Subcomisiei de supraveghere din cadrul Comisiei pentru administraţie a Camerei la 19 septembrie 2023.

Afirmaţia despre Pelosi a fost făcută de fostul şef al securităţii Senatului, Michael Stenger, a precizat Sund.

Potrivit fostului consilier principal al lui Trump, Kash Patel, preşedintele Trump a autorizat până la 20.000 de soldaţi ai Gărzii Naţionale pentru a fi folosiţi în Washington şi în alte părţi la 6 ianuarie 2021, dar utilizarea acestor trupe a fost respinsă ulterior de primarul oraşului Washington, Muriel Bowser, şi de poliţia Capitoliului.

De asemenea, Patel a declarat că fosta reprezentantă republicană Liz Cheney a indus în eroare publicul spunând că Trump nu a ordonat niciodată trimiterea de trupe la Capitoliu.

"Ea ştie adevărul -- 45 [Trump] a autorizat Garda Naţională cu câteva zile înainte de 6 ianuarie, iar Pelosi şi Bowser au respins-o", a declarat Patel pentru The Epoch Times în 2022. "Cheney ştie că este neconstituţional pentru orice preşedinte să ordone vreodată armatei să se desfăşoare pe plan intern. El poate doar să autorizeze utilizarea lor; atunci trebuie să existe o cerere în acest sens".

Sund a detaliat eforturile sale din 6 ianuarie pentru a obţine autorizaţia de a cere întăriri de la Garda Naţională, trebuind apoi să se lupte cu rezistenţa Departamentului Apărării. El a spus că poliţia de stat din New Jersey a sosit la Capitoliu pentru a ajuta mai repede decât Garda Naţională, care se afla la doar câteva minute distanţă de Capitoliu.

La momentul în care Garda Naţională a ajuns la Capitoliu, pe 6 ianuarie, poliţia deja restabilise ordinea şi a împins majoritatea protestatarilor afară.

Ce probleme juridice au apărut în urma urmăririi penale din 6 ianuarie?

În decembrie 2023, Curtea Supremă a SUA a acceptat să audieze o contestaţie privind utilizarea de către Departamentul de Justiţie a unei legi privind "infracţionalitatea gulerelor albe" pentru a urmări mai mult de 330 de participanţi la evenimentele din 6 ianuarie. Contestaţia a invocat "obstrucţionarea prin corupţie a unei proceduri oficiale", infracţiune care se pedepseşte cu până la 20 de ani de închisoare.

Procurorii federali susţin că prelungirea unei sesiuni comune a Congresului pentru a asculta obiecţiile alegătorilor şi pentru a număra voturile din Colegiul Electoral de la alegerile prezidenţiale constituie o infracţiune în conformitate cu articolul 1512(c) din Codul 18 al SUA.

Avocaţii apărării susţin că legea, promulgată sub forma Legii Sarbanes-Oxley din 2002, a fost concepută doar pentru a urmări fraudele corporative în cadrul companiilor cotate la bursă, nu şi protestele politice conform Primului Amendament.

Cazul Joseph W. Fischer vs. Statele Unite este primul caz vizând 6 ianuarie care a intrat în calendarul Curţii Supreme şi ar putea avea un impact major asupra multor cazuri dacă instanţa supremă va respinge acţiunile Departamentului Justiţiei.

Zeci de alte cazuri legate de evenimentele din 6 ianuarie se află în diferite stadii de recurs. Unele dintre acestea susţin că Departamentul de Justiţie a ascuns echipelor de apărare probe disculpatorii, ceea ce a dus la procese inechitabile cu juraţi şi magistraţi. Alte cazuri citează refuzul judecătorilor federali de a aproba vreo cerere de schimbare a locului de desfăşurare a procesului ca dovadă că inculpaţii nu se confruntă cu juraţi de la acelaşi nvel.

Ce impact a avut publicarea imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere ale Capitoliului?

În 2022, preşedintele Camerei Reprezentanţilor de la acea vreme, Kevin McCarthy, a oferit acces exclusiv la înregistrări video de peste 40.000 de ore ale camerelor de securitate ale poliţiei Capitoliului pentru Fox News, The Epoch Times, Just the News şi editorialistei Julie Kelly.

Înregistrările video furnizate acestor instituţii media au dus la unele dezvăluiri, inclusiv o analiză importantă a ajutorului medical acordat doamnei Boyland în timp ce aştepta să fie transportată cu o ambulanţă a Serviciului de pompieri şi serviciului EMS din D.C.

Cu toate acestea, Camera nu a pus la dispoziţie aproximativ jumătate din cererile pentru înregistrări video făcute de The Epoch Times, ceea ce limitează capacitatea presei de a acoperi pe deplin evenimentele din 6 ianuarie.

Speakerul Mike Johnson a decis să angajeze un contractor pentru a estompa feţele persoanelor identificabile din imaginile video, declanşând o avalanşă de plângeri pe reţelele de socializare. Această decizie va împiedica mass-media şi inculpaţii să folosească software-ul de recunoaştere facială pentru a depista actorii suspecţi şi a determina numărul agenţilor sub acoperire şi informatorilor din mulţimea prezentă la Capitoliu în acea zi.

Ce urmează pentru investigaţiile privind evenimentele din 6 ianuarie?

Rămâne de văzut dacă republicanii din Camera Deputaţilor vor reuşi să facă presiuni pentru o nouă comisie privind evenimentele 6 ianuarie pentru a investiga nenumăratele probleme ignorate de Comisia Specială a Camerei controlate de democraţi în 2022.

Întrebările majore nerezolvate includ ce rol au jucat poliţiştii, agenţii federali şi informatorii aflaţi sub acoperire printre manifestanţii din 6 ianuarie.

Documentele judiciare depuse de inculpatul William Pope din Topeka, Kansas au scos la iveală prezenţa pe 6 ianuarie a zeci de ofiţeri sub acoperire din cadrul Unităţii de Supraveghere Electronică a Departamentului de Poliţie Metropolitană.

Unul dintre aceşti ofiţeri a părut să participe ca agitator, ajutând protestatarii să treacă peste baricadele poliţiei şi îndemnându-i să urce şi să intre în Capitoliu.

Jurnalistul de radio Bobby Powell a petrecut trei ani încercând să convingă anchetatorii şi jurnaliştii să se uite la o înregistrare video pe care a filmat-o pe terasa de est a Capitoliului, în care apare un bărbat care pare a fi un agent sub acoperire care vandalizează un geam mare al unei ferestre a Capitoliului. Povestea lui Powell este spusă în noul documentar al The Epoch Times: "Adevărata poveste a zilei de 6 ianuarie: Lungul drum spre casă".

Probabil că vor exista, de asemenea, repercusiuni în urma presupuselor mărturii false date în primul proces al fondatorului Oath Keepers, Stewart Rhodes, şi al altor patru inculpaţi, care a avut loc între 27 septembrie şi 29 noiembrie 2022.

Jurnalistul Steve Baker de la Blaze Media spune că investigaţia sa video a arătat că o presupusă confruntare între membrii Oath Keepers şi ofiţerul Harry Dunn de la USCP (Poliţia Capitoliului) nu a avut loc niciodată, deoarece martorul - agentul special al USCP David Lazarus - nu se afla nici măcar în apropierea lui Dunn sau a membrilor Oath Keepers în acel moment.

Dezvăluirile aruncă îndoieli serioase asupra mărturiilor date de Lazarus şi Dunn în procesul care îi vizează pe membrii Oath Keepers.

Unul dintre avocaţii apărării membrilor Oath Keepers, Brad Geyer, a declarat că această evoluţie ar trebui să ducă la anularea verdictelor de vinovăţie ale clienţilor săi.

Poate că cel mai mare mister rămas este identitatea persoanei care a plasat bombe artizanale la sediile din D.C. ale partidelor Republican şi Democrat pe 5 ianuarie 2021.

FBI a mărit recompensa - acum este de 500.000 USD - pentru informaţii care duc la o arestare, dar a raportat puţine progrese în ultimii trei ani.

Biroul federal pentru alcool, tutun, arme de foc şi explozivi (ATF) a refuzat să facă publică analiza sa asupra bombelor, după ce The Epoch Times a depus o cerere în baza Freedom of Information Act în 2022.