Putin profită de pe urma dependenţei SUA şi a Europei de combustibilul nuclear rusesc
SUA şi aliaţii săi europeni importă cantităţi mari de combustibil nuclear şi compuşi nucleari din Rusia, oferind Moscovei sute de milioane de dolari în venituri de care aceasta are mare nevoie în războiul împotriva Ucrainei, potrivit unei ştiri AP News.
Vânzările, care sunt legale şi nesancţionate, au stârnit un semnal de alarmă din partea experţilor în domeniul neproliferării şi a oficialilor aleşi, care afirmă că importurile ajută la finanţarea dezvoltării arsenalului nuclear al Moscovei şi complică eforturile de a reduce abilităţile de război ale Rusiei.
Dependenţa de produsele nucleare ruseşti - folosite în principal pentru alimentarea reactoarelor civile - expune SUA şi aliaţii săi la penurie de energie în cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin ar întrerupe livrările. Provocarea este posibil să devină tot mai intensă pe măsură ce aceste naţiuni încearcă să stimuleze producţia de electricitate fără emisii pentru a combate schimbările climatice.
"Trebuie să le dăm bani celor care fac arme? Este absurd. Dacă nu există o regulă clară care să împiedice furnizorii de energie nucleară să importe combustibil din Rusia - şi este mai ieftin să îl obţină de acolo - de ce nu ar face-o?", a declarat Henry Sokolski, director executiv al Centrului de Educaţie pentru Politici de Neproliferare cu sediul la Washington.
Rusia a vândut produse nucleare în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de dolari unor firme din SUA şi Europa, potrivit datelor comerciale şi experţilor. Achiziţiile au avut loc în condiţiile în care Occidentul a aplicat sancţiuni dure Moscovei din cauza invaziei sale din 2022 în Ucraina, blocând importurile de produse de bază ruseşti precum petrolul, gazul, vodca şi caviarul.
Totuşi, Occidentul a fost reticent în a viza exporturile nucleare ale Rusiei, deoarece acestea joacă un rol-cheie în menţinerea reactoarelor în funcţiune. Rusia a furnizat industriei nucleare americane aproximativ 12% din uraniu anul trecut, potrivit Administraţiei americane pentru informaţii energetice. Europa a raportat că a primit din Rusia aproximativ 17% din uraniul său în 2022.
Se aşteaptă ca dependenţa de energia nucleară să crească pe măsură ce naţiunile adoptă alternative la combustibilii fosili. Centralele nucleare nu produc emisii, dar experţii avertizează că energia nucleară vine cu riscul de topire a reactoarelor şi cu provocarea legată de modul de stocare în siguranţă a deşeurilor radioactive. În prezent, în întreaga lume sunt în construcţie aproximativ 60 de reactoare, iar alte 300 sunt în faza de planificare.
Multe dintre cele 30 de ţări care generează energie nucleară în aproximativ 440 de centrale importă materiale radioactive de la corporaţia energetică de stat Rosatom din Rusia şi de la filialele sale. Rosatom este lider mondial în ceea ce priveşte îmbogăţirea uraniului şi se află pe locul al treilea în ceea ce priveşte producţia de uraniu şi fabricarea de combustibil, potrivit raportului său anual pe 2022.
Rosatom, care spune că se construiesc 33 de noi reactoare în 10 judeţe, şi filialele sale au exportat anul trecut bunuri şi materiale legate de energia nucleară în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de dolari, potrivit datelor comerciale analizate de Royal United Service Institute, un think-tank cu sediul la Londra. Institutul a declarat că această cifră este probabil mult mai mare, deoarece este dificil de urmărit astfel de exporturi.
Directorul general al Rosatom, Alexei Lihaciov, a declarat pentru ziarul rusesc Izvestia că afacerile externe ale companiei ar trebui să totalizeze 200 de miliarde de dolari în următorul deceniu. Această afacere civilă profitabilă oferă fonduri esenţiale pentru cealaltă responsabilitate majoră a Rosatom: proiectarea şi producerea arsenalului atomic rusesc, afirmă experţii.
Oficialii ucraineni au implorat liderii mondiali să sancţioneze Rosatom pentru a tăia una dintre ultimele surse de finanţare semnificative ale Moscovei şi pentru a-l pedepsi pe Putin pentru lansarea invaziei. Preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski a făcut din nou presiuni asupra liderilor occidentali pentru a viza Rosatom după ce forţele ruseşti au capturat centrala nucleară Zaporojie. Rosatom administrează centrala parţial închisă, iar Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a avertizat în repetate rânduri că o scurgere de radiaţii la instalaţia ocupată de ruşi ar putea fi un dezastru major.
"Ucraina nu înţelege de ce nu au fost încă introduse sancţiuni împotriva Rosatom şi a conducerii acesteia când reprezentanţii acestei companii continuă să ocupe centrala nucleară Zaporojie şi să pună în pericol securitatea noastră generală", a declarat Zelenski în luna mai.
Susţinătorii energiei nucleare spun că SUA şi unele ţări europene ar întâmpina dificultăţi în a întrerupe importurile de produse nucleare ruseşti. Industria americană a energiei nucleare, care îşi externalizează în mare parte combustibilul, produce aproximativ 20% din electricitatea americană.
Valoarea combustibilului nuclear rusesc şi a produselor nucleare trimise în SUA a atins 871 de milioane de dolari anul trecut, în creştere de la 689 de milioane de dolari în 2021 şi 610 milioane de dolari în 2020, potrivit Biroului de recensământ al SUA. În ceea ce priveşte greutatea, importurile americane de produse din uraniu din Rusia aproape că s-au dublat, de la 6,3 tone în 2020 la 12,5 tone în 2022, potrivit datelor comerciale de la ImportGenius.
Motivele pentru această dependenţă datează de zeci de ani. Industria americană a uraniului s-a ales cu o bătaie de cap în urma unui acord de neproliferare din 1993, care a dus la importul de uraniu ieftin de calitate militară din Rusia, spun experţii. Scăderea s-a accelerat după o reducere la nivel mondial a cererii de combustibil nuclear în urma prăbuşirii în 2011 a trei reactoare de la centrala japoneză Fukushima Daiichi.
Centralele nucleare americane au cumpărat 5% din uraniu de la furnizori interni în 2021, ultimul an pentru care sunt disponibile date oficiale privind producţia americană, potrivit Administraţiei americane pentru informaţii în domeniul energiei. Cea mai mare sursă de uraniu pentru astfel de centrale a fost Kazahstanul, care a contribuit cu aproximativ 35% din aprovizionare. Un aliat apropiat al Rusiei, Kazahstanul este cel mai mare producător de uraniu din lume.
Administraţia Biden afirmă că încearcă să revigoreze mineritul de uraniu şi producţia de combustibil nuclear, iar legislatorii au introdus o legislaţie pentru a accelera procesul. Totuşi, săptămâna aceasta, preşedintele Joe Biden a anunţat formarea unui monument naţional pentru conservarea terenurilor din jurul Parcului Naţional Grand Canyon, care ar împiedica noi exploatări de uraniu în regiune.
"Este esenţial să nu mai finanţăm monopolul nuclear de stat al Rusiei, Rosatom. De asemenea, trebuie să le oferim furnizorilor americani de combustibil nuclear certitudinea pieţei", a declarat senatorul John Barrasso, republicanul din Wyoming, care a introdus la începutul acestui an o lege pentru a finanţa lanţul de aprovizionare cu combustibil nuclear al Americii.
Europa se află într-o situaţie dificilă, în mare parte, pentru că are 19 reactoare proiectate de Rusia în cinci ţări care depind în totalitate de combustibilul nuclear rusesc. Franţa are, de asemenea, o lungă istorie de dependenţă de uraniu îmbogăţit de Rusia. Într-un raport publicat în martie, Greenpeace, citând baza de date Comtrade a Naţiunilor Unite, a arătat că importurile franceze de uraniu îmbogăţit din Rusia au crescut de la 110 tone în 2021 la 312 tone în 2022.
Europa a cheltuit anul trecut aproape 828 de milioane de dolari (aproape 750 de milioane de euro) pe produse ale industriei nucleare ruseşti - inclusiv elemente vizând combustibil, reactoare nucleare şi utilaje - potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE.
Unele naţiuni europene iau măsuri pentru a renunţa la uraniul rusesc. La începutul conflictului din Ucraina, Suedia a refuzat să cumpere combustibil nuclear rusesc. Finlanda, care se bazează pe energia rusească la două din cele cinci reactoare ale sale, a renunţat la un acord cu Rosatom, care a fost marcat de probleme, pentru a construi o nouă centrală nucleară. Compania energetică finlandeză Fortum a anunţat, de asemenea, un acord cu compania americană Westinghouse Electric Company pentru a furniza combustibil pentru două reactoare după ce contractele sale cu Tvel, filiala Rosatom, vor expira în următorii şapte ani.
Republica Cehă a încercat să se debaraseze complet de livrările ruseşti şi a apelat la Westinghouse şi la compania franceză Framatome pentru viitoarele livrări de ansambluri de combustibil pentru singura sa centrală nucleară, furnizată în prezent de Tvel, noile livrări urmând să înceapă în 2024. Slovacia şi Bulgaria, alte două ţări care se bazează pe Tvel pentru combustibilul nuclear, au apelat, de asemenea, la furnizori diferiţi.
În ciuda provocărilor, experţii consideră că presiunea politică şi întrebările privind capacitatea Rusiei de a întrerupe livrările vor determina în cele din urmă o mare parte a Europei să renunţe la Rosatom.
"Pe baza perspectivelor aparente (de diversificare a aprovizionării cu combustibil), ar fi corect să spunem că Rosatom a pierdut piaţa europeană", a declarat Vladimir Sliviak, copreşedinte al grupului ecologist rus Ecodefense.
Ceea ce rămâne neclar, a spus Sliviak, este modul în care Ungaria şi Franţa vor aborda această problemă. Franţa nu şi-a exprimat dorinţa de a închide robinetul de uraniu al Rusiei. Ungaria, care întreţine legături strânse cu Rusia, este pe deplin dependentă de Moscova pentru a furniza combustibil pentru centrala sa nucleară cu patru reactoare. Ea are planuri de extindere a acestei centrale cu două reactoare Rosatom, proiect care este finanţat printr-o linie de credit de 10 miliarde de euro de la o bancă rusă.
Aceste reactoare, potrivit experţilor, vor fi pe deplin dependente de combustibilul nuclear rusesc pentru anii, dacă nu chiar deceniile, care vor urma.
