Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: AUR va obţine la alegeri cu mult sub ceea ce indică acum sondajele. Simion ştie
AUR va obţine mult mai puţin faţă de cât arată acum sondajele de opinie, susţine rectorul SNSPA, Remus Pricopie, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, uneori, sondajele de opinie sunt folosite şi ca parte componentă a unui proces de manipulare a opiniei publice, caz în care institutele de cercetare care se pretează la astfel de acţiuni încalcă nu numai etica profesională, dar şi legislaţia.
Rectorul SNSPA mai punctează în postarea sa că procentul electoral pe care AUR îl va obţine va fi cu mult sub ceea ce indică acum sondajele de opinie şi că George Simion este conştient de acest lucru.
Redăm postarea lui Pricopie:
O opinie despre sondaje şi alegeri
În contextul sondajelor de opinie lansate în ultima perioadă în spaţiul public, cred că se impun unele clarificări:
1. Sondajele de opinie sunt un instrument de cercetare important în ştiinţele sociale. Acestea pot oferi o înţelegere mai profundă a opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor membrilor societăţii, evidenţiind tendinţe, modele şi schimbări la nivel social.
2. Ca orice instrument de cercetare socială, sondajul de opinie are limitele sale. Specialiştii în domeniu cunosc aceste limite şi, ca atare, se raportează la datele oferite de sondaje cu prudenţă, într-o manieră critică, luând în considerare contextul şi metodologia folosită. Prin urmare, deşi pot fi realizate corect, cu o metodologie riguroasă şi un eşantion reprezentativ, sondajele de opinie oferă o imagine incompletă a realităţii. Spre exemplu, acestea surprind în grade variabile distanţa dintre „opinia exprimată" şi „acţiunea politică”, respectiv între ceea ce oamenii spun că vor vota şi ceea ce ei votează sau nu, în ziua alegerilor. Această distanţă poate fi uneori semnificativă, fiind influenţată de o mulţime de factori.
3. Din păcate, uneori, sondajele de opinie sunt folosite şi ca parte componentă a unui proces de manipulare a opiniei publice. În acest caz, institutele de cercetare care se pretează la astfel de acţiuni încalcă nu numai etica profesională, dar şi legislaţia.
4. Transformarea votului din „opţiune exprimată” în „vot exercitat” depinde şi de o serie de factori logistici şi de capacitatea de comunicare politică / electorală a partidelor. Din această perspectivă, partidele clasice au o infrastructură de vot mult mai solidă, care le permite să puncteze peste estimările pre-electorale, în timp ce partidele mai noi, ne-experimentate, înregistrează un fenomen invers.
Luând în calcul toate aceste elemente, la care adaug comportamentul electoral al românilor la alegerile din ultimii 34 de ani, este de aşteptat să vedem următoarea dinamică politică, până la finalul acestui an:
5. PSD, PNL, UDMR şi ADU (USR, PMP, FD) au capacitatea să obţină mai multe voturi decât cele estimate în sondaje. În schimb, AUR, SOS şi toate celelalte formaţiuni care ar putea participa la alegeri vor obţine mai puţine voturi faţă de estimările pre-electorale. Lipsa de filiale în teritoriu şi asocierea lor cu oameni nereprezentativi, la nivel local, le va costa electoral foarte mult.
6. În cazul particular al AUR, estimarea mea este că procentul electoral va fi cu mult sub ceea ce indică acum sondajele de opinie. Preşedintele partidului este conştient de acest lucru. De aici vine şi disperarea lui, pe care înregistrările apărute în presă o arată, de a stimula traseismul politic şi de a racola în partid pe oricine, indiferent de „ce escroci sunt”. În plus, toate legăturile lui George Simion cu Putin, cu serviciile secrete (foste KGB) din Rusia, precum şi mesajele sale de tip legionar vor îndepărta oamenii de bună-credinţă de acest pseudo-partid. Românii îl resping pe Putin, prin urmare nu vor vota cu AUR, partidul lui Putin în România.
7. În final, estimez că la alegerile europarlamentare, din 9 iunie, PSD şi PNL au şanse reale să obţină peste 50-55% din mandate. Argumentele sunt simple: a) actualele cifre din sondaje, b) faptul că deţin împreună peste 90% dintre primarii din România, adică o infrastructură politică în teritoriu greu de egalat, c) experienṭă politică, cu bune şi cu rele, de 34 de ani.
8. ADU (USR, PMP, FD) are nevoie de o „locomotivă” electorală, cineva care atunci când vorbeşte, indiferent că este agreat sau nu, atrage atenţia tuturor, „face ştiri”, pentru că „are argumente”. În acest moment, nu (mai) există un astfel de actor politic în ADU. L-au pierdut şi pe Traian Băsescu... Fără „locomotivă”, rezultatul va fi sub 15%. Cu „locomotivă”, se pot duce spre 20-22%.
9. Pentru AUR, alegerile locale şi prezidenţiale vor fi un eşec major, care va conduce la o demobilizare totală a electoratului, cu efect devastator pentru alegerile parlamentare din decembrie. De altfel, cu cât iese George Simion mai des public, cu stilul său huliganic, cu atât AUR va scădea mai mult în preferinţele românilor. Dacă nu se schimbă nimic la nivelul conducerii partidului şi al mesajelor politice şi dacă luăm în calcul trendul constant descrescător, declanşat în august 2023, nu exclud ca, în noul Parlament, AUR să aibă chiar mai puţine mandate decât are acum. De altfel, plasarea în irelevanţă a vocii lui Putin în România, prin scoaterea reprezentanţilor săi din Parlamentul României, ar fi un gest de igienă democratică.
10. Evident, toate procesele electorale sunt complicate, iar rezultatul final depinde de multe alte variabile, pe care nu le-am abordat mai sus. Ceea ce eu sper, ca profesor într-o universitate specializată în ştiinţele guvernării (#SNSPA), este ca aleşii în administraţia locală, europarlamentarii români, noul Preşedinte al României şi aleşii în noul Parlament al României, care îşi vor începe mandatul pe 21 decembrie 2024, să fie oameni echilibraţi, responsabili, patrioţi, nu extremişti iresponsabili, care fac jocurile Kremlinului.
