Şeful NATO: Occidentul trebuie să contracareze întărirea puterii militare ruseşti

Şeful NATO a declarat joi că alianţa militară vestică trebuie să contracareze consolidarea puterii militare ruseşti din zona Baltică până în estul Mediteranei, care va permite Moscovei să controleze zone cheie în cazul unei crize.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. (Captură Foto)

Luând cuvântul la o conferinţă de presă în Portugalia în timpul exerciţiilor militare ale NATO, secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat că aceasta ar trebui să ia în considerare luarea unor măsuri suplimentare pentru a linişti statele membre din estul Europei, tulburate de intervenţia Rusiei în Ucraina.

În condiţiile în care legăturile cu Occidentul s-au deteriorat, Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în enclava Kaliningrad, care este situată la vest de statele baltice.

Anul trecut, Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi şi-a amplificat prezenţa în regiunea Mării Negre, în timp ce în acest an a trimis trupe, avioane de luptă şi nave în porturile siriene din Mediterană pentru a-l susţine pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, un aliat puternic al Kremlinului.

Stoltenberg a avertizat că Rusia acumulează capabilitatea şi prezenţa militară necesare pentru a exercita control asupra punctelor strategice, adăugând că NATO trebuie să se asigure că îşi poate desfăşura propriile misiuni într-un astfel de mediu schimbat, conform RFE/RL.

“Este vorba de o comasare militară care oferă ruşilor ceea ce mulţi experţi numesc capabilităţi Anti-Acces/Area Denial (A2/D2)”, a declarat el, după ce a inspectat trupele care participă la exerciţiul militar Trident Juncture, cel mai mare exerciţiu al NATO într-un deceniu. “Trebuie să ne asigurăm că putem să contracarăm aceste capabilităţi [ruseşti].”

Statele din estul Europei doresc ca NATO să acţioneze mai mult, şi în această săptămână au propus ca alianţa militară vestică să creeze baze permanente pe teritoriile lor.

Anterior, NATO a exclus posibilitatea unei prezenţe permanente în ţările est-europene de teamă că acest lucru va fi văzut ca o încălcare a unui tratat încheiat în 1997 cu Rusia, care interzice o astfel de prezenţă militară.

Dar Stoltenberg a declarat că “lucrul important este că avem o prezenţă militară” în estul Europei şi în statele baltice, adăugând că el nu vede o distincţie reală între bazele permanente şi cele temporare.

La începutul lunii trecute, NATO a finalizat planurile pentru o forţă militară de aproximativ 40.000 de soldaţi, dublul numărului actual, şi pentru crearea a doua centre de comandă, în Ungaria şi Slovacia, pe lângă celelalte centre similare create recent în România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Bulgaria. Crearea acestor centre a stârnit furia Rusiei.

În luna octombrie, SUA a trimis la o bază NATO din Estonia câteva zeci de piese de echipament militar, inclusiv 4 tancuri M1A2 Abrams, zece vehicule blindate Bradley şi aparatură pentru suport operaţional. Echipamentele au fost livrate pe cale ferată din Letonia şi sunt destinate soldaţilor din Divizia 3 de infanterie a SUA.