Trump amână creşterea tarifelor la importurile chineze

Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică faptul că va prelungi termenul limită din 1 martie privind creşterea tarifelor la importurile chineze, motivându-şi decizia prin “progresul substanţial” realizat în discuţiile comerciale dintre Washington şi Beijing, potrivit Deutsche Welle.

Ambele tabere au făcut progrese în domeniul protejării proprietăţii intelectuale, a transferurilor de tehnologie, agriculturii, serviciilor, valutei şi în privinţa “multor altor probleme”, a precizat Trump.

Trump a adăugat că el şi omologul său comunist chinez Xi Jinping vor concluziona un acord comercial final la clubul preşedintelui american Mar-a-Lago din Florida, în cazul în care se vor realiza progrese suplimentare.

Cei doi şefi de stat şi-au exprimat optimismul după discuţiile comerciale sino-americane şi după întâlnirea dintre Trump şi vicepremierul chinez Liu He la Washington la sfârşitul săptămânii trecute. Într-o scrisoare adresată omologului său american, Xi şi-a exprimat speranţa că cele două tabere vor ajunge la un acord favorabil pentru toţi.

Statele Unite au aplicat tarife de 10% asupra unor importuri chineze în valoare de peste 200 miliarde de dolari în septembrie 2018, după care Trump a ameninţat că va creşte tarifele la 25% în cazul în care cele două tabere eşuează să încheie un acord comercial până în 1 martie. China a aplicat la rândul său o serie de tarife împotriva importurilor americane.

Disputa comercială dintre cele mai mari două economii ale lumii au generat temeri pe pieţele financiare cu privire la stabilitatea economiei globale.

Washingtonul a acuzat Beijingul că afectează companiile americane prin furtul de tehnologie şi proprietate intelectuală americane, prin manipularea valutei chineze şi subvenţionarea producătorilor chinezi.

Mai mult, au existat temeri că negocierile dintre cele două părţi ar putea fi afectate de eforturile depuse de SUA de blocare a participării gigantului chinez în telecomunicaţii Huawei din reţelele 5G globale.

În acest sens, Departamentul de Justiţie american a făcut publice, recent, acuzaţiile din două dosare deschise împotriva Huawei Technologies Co Ltd., a câtorva dintre filialele sale şi împotriva directorului financiar Meng Wanzhou care a fost arestată în Vancouver şi eliberată ulterior pe cauţiune în decembrie 2018, iar acum se confruntă cu posibilitatea extrădării în SUA.

Astfel, Huawei este acuzat de SUA de inducerea în eroare a unor bănci şi a autorităţilor americane cu privire la relaţia dintre compania Skycom Tech din Hong Kong şi Huawei Device USA Inc pentru a vinde echipamente în Iran, încălcând astfel regimul de sancţiuni aplicat de Washington împotriva Teheranului.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Meng că a comis fraudă şi a indus în eroare diverse bănci, susţinând că Huawei nu aveau legături cu Skycom. Într-un caz separat, în Seattle, Departamentul de Justiţie a dezvăluit 10 capete de acuzare împotriva Huawei pentru furt de secrete comerciale, fraudă financiară şi obstrucţionarea justiţiei şi vizează aparentul furt de tehnologie robotică de la T-Mobile US, al cărui acţionar majoritar este compania germană Deutsche Telekom AG.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări anglo-saxone, pe motiv de securitate.