Ar putea CEDO condamna Rusia pentru menţinerea trupelor în R.Moldova? (revista presei)

În 20 de ani de independenţă, Chişinăul a cerut de mai multe ori Rusiei să-şi retragă muniţiile şi armata din stânga Nistrului (după cum s-a obligat la Istanbul, în 1999) şi tot de atâţia ani Rusia refuză s-o facă şi îşi fortifică militar forţele de 'pacificare' la Nistru, scrie Ziarul de Gardă, care a solicitat opinia mai multor experţi dacă un proces la CEDO împotriva Rusiei, ar putea-o obliga să-şi retragă trupele şi muniţiile din Republica Moldova?

Fostul ministrul al apărării Ion Costaş consideră că în toţi anii de independenţă nicio guvernare nu a avut curajul să atace Rusia la CEDO. În acelaşi timp juristul Vitalie Nagacevschi şi politologul Oazu Nantoi spun că CEDO ar putea condamna Rusia încă o dată, dar Moscova nu se va conforma unei eventuale decizii, la fel ca în cazurile precedente.

'Ca de obicei, tot Transnistria acuză', scrie Timpul de joi, referindu-se la declaraţia recentă a aşa-numitului ministru de externe de la Tiraspol, Nina Ştanski, care s-a declarat îngrijorată de existenţa unui 'potenţial conflictual' în regiunea transnistreană. Declaraţia ascunde adevăratul mesaj: conducerea transnistreană se opune modificării misiunii de menţinere a păcii de la Nistru, potrivit ziarului. Autorul mai observă şi declaraţiile recente ale lui Rogozin: Chişinăul să plătească datoriile Tiraspolului pentru gazele naturale, Chişinăul să accepte deschiderea unui consulat rus la Tiraspol. 'Există o tactică interesantă în chestiunea transnistreană: în timp ce loveşti cu toată forţa, strigi că tu eşti cel atacat', constată Timpul.

Protestul din 10 noiembrie 1989 de la Ministerul de Interne din Chişinău urma să fie transformat într-o baie de sânge, dezvăluie Adevărul. 'Acum 23 de ani, generalul Vladimir Voronin a fost la un pas de a ordona tragerea în manifestanţi, arată un raport secret. Acesta, în două rânduri, a ordonat miliţienilor să tragă în protestatari. Nu s-a ajuns până la tragedie şi în Moldova, cum s-a întâmplat în alte republici, întrucât ştabii de aici n-au primit ordin de la Moscova', susţine în Adevărul istoricul Mihai Taşcă.