CC din Moldova către CSM: Răspunderea penală a judecătorilor trebuie aplicată în ultimă instanţă

Anularea sau modificarea unei hotărâri judecătoreşti de către instanţele superioare nu este temei în sine pentru începerea urmăririi penale împotriva judecătorului. CSM trebuie să analizeze bine, dacă alte sancţiuni nu ar fi eficace înainte de autorizarea începerii urmăririi penale, constată CCM.
Judecătorii CC din Moldova
Judecătorii CC din Moldova (constcourt.md)

Curtea Constituţională a Moldovei (CCM) a respins marţi excepţia de neconstituţionalitate şi a recunoscut constituţional articolul 307 din Codul penal în măsura în care judecătorii din cadrul instanţelor de judecată de drept comun, pot fi traşi la răspundere penală doar pentru pronunţarea cu intenţie a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din oficiu de către completul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) în cadrul examinării contestaţiei împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe cazul judecătorului Domnica Manole.

Curtea a menţionat că standardele internaţionale privind independenţa judecătorilor stabilesc că sarcinile de interpretare a legii, de examinare a probelor şi de evaluare a faptelor, îndeplinite de un judecător pentru a soluţiona cazurile, nu trebuie să dea naştere la răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorului, decât în cazuri de rea-credinţă, culpă intenţionată sau neglijenţă gravă dovedită.

“Independenţa judecătorească impune condiţia ca judecătorii să fie protejaţi de influenţă din partea altor puteri ale statului şi că fiecare judecător să beneficieze de libertate profesională în interpretarea legii, în evaluarea faptelor şi aprecierea probelor în fiecare caz individual. Prin urmare, deciziile eronate trebuie să poată fi corectate prin intermediul căilor de atac şi nu pot avea drept consecinţă responsabilizarea individuală a judecătorilor. În calitate de excepţii pot servi doar cazurile în care, in procesul de luare a deciziilor, judecătorii au acţionat cu rea-voinţă sau au admis o omisiune gravă. Aceeaşi opinie este împărtăşită de către Comisia de la Veneţia”, scrie în comunicatul de presă al CCM.

CCM a reţinut că legiuitorul trebuie să ţină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracţiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale.

Responsabilitatea de a nu recurge nejustificat la aplicarea articolului 307 din Codul penal împotriva judecătorilor şi de a evita un efect stigmatizant asupra acestora, ţine nu doar de procurorul general şi instanţele de judecată, ci, în special, de CSM, în calitate de garant al independenţei puterii judecătoreşti. CSM, la autorizarea pornirii urmăririi penale în baza articolului 307 din Codul penal, este obligat să ţină cont de faptul că răspunderea penală trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanţă. Prin urmare, trebuie să se analizeze, de fiecare dată, dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, de exemplu sancţiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace.

Curtea a subliniat că judecătorii nu pot fi constrânşi să-şi exercite atribuţiile sub ameninţarea unei sancţiuni, fapt care poate influenţa în mod nefavorabil hotărârile ce urmează a fi adoptate.

În opinia CCM în exercitarea atribuţiilor ce le revin, judecătorii trebuie să beneficieze de libertatea neîngrădită de a soluţiona cauzele în mod imparţial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi propriile aprecieri, neafectate de rea-credinţă. Din aceste raţionamente, considerentele judecătorului care au determinat adoptarea unei hotărâri într-o anumită cauză, hotărâre judecătorească care a fost anulată sau modificată, nu poate servi în calitate de temei determinant pentru sancţionarea judecătorului.

Curtea a constatat că, prin instituirea la articolul 307 din Codul penal a sintagmei „pronunţarea cu bună-ştiinţă", legiuitorul a stabilit expres că judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru această componentă de infracţiune exclusiv în cazul în care este demonstrată intenţia acestuia de a pronunţa hotărârea contrar prevederilor legale.

Remediul principal pentru corectarea erorilor judiciare constă în exercitarea căilor de atac, iar anularea unei hotărâri de către instanţele superioare nu este temei în sine pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului.

În concluzie, CCM a reţinut că răspunderea penală a judecătorului în temeiul articolului 307 din Codul penal poate fi compatibilă cu principiul independenţei judecătorului doar în urma unei interpretări restrictive şi doar în baza unor probe incontestabile care ar demonstra intenţia judecătorului în emiterea actului judecătoresc contrar legii.

Viorica Grecu, avocata judecătoarei Domnica Manole, a declarat pentru Epoch Times că CCM a oferit unele explicaţii în ceea ce priveşte aplicarea articolului 307 din Codul Penal pe care le vor folosi în apărarea judecătoarei, la fel ca şi opinia Comisiei de la Veneţia.

“Examinarea în fond a dosarului Domnicăi Manole va continua la CSJ unde vom insista pe încălcările admise de CSM la pronunţarea hotărârii de eliberare a acordului de pornire a urmăririi penale în privinţa magistratei. Este bine că CCM a atenţionat CSM în calitate de garant al independenţei puterii judecătoreşti privind examinarea minuţioasă a demersurilor procurorului general de eliberare a acordului de pornire a urmăririi penale în privinţa judecătorilor”, a concluzionat avocata.

Amintim că în baza hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 369/17 din 31 mai 2016, a fost dat curs solicitării procurorului General interimar, fiind eliberat acordul pentru începerea urmăririi penale având în vedere că pe 14 aprilie 2016, Domnica Manole a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 30 martie, privind refuzul în organizarea unui referendum constituţional iniţiat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr şi pentru care au semnat peste 400.000 de oameni.

Acţiunile CSM, dar şi ale organelor procuraturii au ajuns în atenţia Delegaţiei Uniunii Europene şi a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. În luna noiembrie a anului trecut, şi membrii Comitetului ONU pentru Drepturile Omului în cadrul Evaluării Periodice Universale au dezbătut subiectul şi s-au arătat îngrijoraţi de cazul Domnicăi Manole recomandând autorităţilor RM să investigheze prompt şi cât mai operativ această cauză penală.