Ce s-a întâmplat cu iniţiativa României de a crea o flotă NATO în Marea Neagră

La următorul Summit NATO, cu siguranţă Aliaţii vor fi în situaţia să ia o decizie finală legată de înfiinţarea unei flote Nato în Marea Neagră care apoi va trebui implementată, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său polonez, preşedintele Klaus Iohannis.

"La Summitul din 2014, în premieră s-a introdus în concluziile Summitului că Marea Neagră este de importanţă strategică pentru NATO. Acest lucru a dus la o dezvoltare care s-a văzut şi s-a simţit. Au avut loc mai multe exerciţii în Marea Neagră. Am putut să vedem cu toţii că am avut în vizită şi noi, în porturile româneşti, nave militare din Statele Unite, din Marea Britanie, de la alţi aliaţi.

Au avut loc exerciţii comune navale în Marea Neagră şi bineînţeles că strategii NATO au început să lucreze la un concept care ar face Marea Neagră mai sigură pentru toţi, nu numai pentru noi. În acest sens, s-a continuat în aceeaşi logică, şi la Summitul de la Varşovia, care tocmai s-a încheiat, Aliaţii au recunoscut importanţa strategică a Mării Negre şi nevoia unui concept operaţional pentru a face Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea.

Având totuşi în vedere timpul relativ scurt, s-a convenit la ministeriala apărării ca această chestiune să fie lămurită doar de principiu la Summitul care tocmai s-a încheiat la Varşovia, să se reconfirme importanţa strategică, să se reconfirme dorinţa Aliaţilor de a face Marea Neagră mai sigură şi s-a dat sarcina miniştrilor apărării să înceapă să lucreze la un concept puţin mai concret", a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele susţine că, datorită fazei în care ne aflăm acum, "aparent ar exista opinii diferite, subliniez, aparent, fiindcă suntem în mijlocul unui proces de reflecţie şi încă nu există o decizie comună a aliaţilor".

Şeful statului face referire la situaţia Bulgariei, care, deşi iniţial s-a arătat dornică să susţină iniţiativa României de creare a unei flote NATO în Marea Neagră, s-a opus ulterior proiectului pe motiv că nu vrea ca regiunea să devină o "zonă de conflict". Schimbarea de 180 de grade a bulgarilor a avut loc chiar în momentul în care preşedintele Klaus Iohannis efectua o vizită oficială la Sofia. Efectul Putin, spun analiştii.

"Din varii motive, câteodată, unii politicieni, militarii mai rar, fac afirmaţii care însă nu reprezintă punctul de vedere NATO, ci reprezintă punctele lor proprii de vedere, de obicei nici măcar punctele lor de vedere, ci anumite gânduri pe care le-ar avea ei în relaţia cu această colaborare la Marea Neagră. Toate acestea însă nu trebuie să ne îngrijoreze, ci trebuie să ne bucure, fiindcă înseamnă că există o preocupare reală pentru a găsi soluţia cea mai bună pentru Marea Neagră, o soluţie care, repet, trebuie să facă Marea Neagră mai sigură pentru toată lumea şi atunci privim cu încredere şi cu aşteptări spre ministeriala din octombrie care va aduce primele clarificări.

Sincer, eu cred că şi ministeriala apărării va fi doar un pas, fiindcă până la urmă NATO nu poate să întreprindă sau să pună în practică o măsură amplă, că Marea Neagră poate să fie definită doar prin măsuri ample doar în baza unor ministeriale. Probabil, această ministerială va fi un prim pas un pic mai concret care va coagula ideile.

Vor urma alte întâlniri şi la următorul Summit NATO, atunci cu siguranţă Aliaţii vor fi în situaţia să ia o decizie care pe urmă va trebui implementată în această chestiune. Aşadar, faptul că există opinii încă diferite nu este deloc îngrijorător. Este foarte bine că se discută, este foarte bine că oamenii vin cu idei proprii în acest concept, şi singurul lucru care a fost decis la acest Summit este că se va continua această iniţiativă", a precizat Iohannis.