Chinezii în vacanţă au un comportament needucat

Egipteni, camile şi piramidele de la Gizeh, Egipt.
Egipteni, camile şi piramidele de la Gizeh, Egipt. (PEDRO UGARTE / AFP / Getty Images)

Gestul unui copil, care a scris pe un monument în Luxor, Egipt, a stârnit o dezbatere naţională în îndepărtata China. "Ding Jinhao a fost aici", a mâzgâlit cu câţiva ani în urmă pe vestigiul arhitectonic, un elev de la Nanking, care a avut norocul (nemeritat), de a vizita templul lui Amenhotep III, Faraon a secolului al XIV-lea înainte de Hristos. Acum câteva săptămâni, un alt turist chinez, a observat "cicatricea" lăsată de inscripţie pe burta unui basorelief al Zeului Amon, de veghe la mormântul faraonului, l-a fotografiat şi apoi a postat pe blogul său. "Ce ruşine, cât de trist!", a comentat turistul, informează miercuri agenţia France Presse (AFP).

Renaud de Spens, sinolog şi expert în Egiptul Antic, a declarat pentru AFP că acest incident pune în lumină "reflecţia chinezilor despre ei înşişi şi comportamentul lor". El a adăugat: "Este interesant că un chinez a fost cel care a denunţat un alt chinez. Ne confruntăm cu un caz de „fu er dai”, noua expresie care îi defineşte în China pe noii bogătaşi de a doua generaţie, copii celor care au făcut averile în ultimii douăzeci de ani, şi care sunt renumiţi pentru aroganţă şi grosolănie". Reţeaua internauţilor, alcătuită în principal din clasa socială de mijloc, nu a pierdut ocazia de a acuza acest "produs" al creşterii economice. Şi Ding face parte din această categorie.

A fost declanşată o "vânătoare de vrajitoare": internetul a vuit de sute de mii de comentarii iar titlurile mai multor ziare exprimau îngrijorarea pentru imaginea negativă pe care China o proiectează în străinătate. Vinovatul a fost descoperit.

Şocaţi de valul de indignare naţională, părinţii vandalului au cerut scuze în mod public asumându-şi vina pentru lipsa de educaţie a copilului şi au cerut înţelegere: băiatul lor este a crescut mare de acum, are 15 ani, merge la şcoală şi s-a "pocăit".

Săptămâna trecută, guvernul de la Beijing a acuzat turişti chinezi în străinătate (anul trecut aproximativ 83 milioane au călătorit peste hotare şi au cheltuit peste 100 de miliarde de dolari), că distrug imaginea Republicii Populare cu grosolăniile lor. Principalele defecte: "Ei vorbesc cu voce tare în public, scriu pe monumente, trec strada pe roşu, scuipă peste tot". Daunele grave la adresa prestigiului naţional sunt considerate trădare [de stat].

Păcat numai că guvernul din Beijing a uitat să specifice că toate acestea sunt chiar produsul politicii sale. Lipsa educaţiei morale şi îndemnurile neobosite de a respecta directivele Partidului Comunist au creat o cultură lipsită de raţiune.

Seria de incidente violente din întreaga China este doar unul dintre simptomele unui sistem educaţional bolnav, care prioritizează concurenţa şi performanţa academică în detrimentul valorilor eticii şi moralităţii, susţin experţii.

Statisticile oficiale secrete au arătat că aproape două milioane de chinezi au murit ca urmare a unor crime sponsorizate de stat şi alte 125 de milioane au fost fie persecutaţi sau "vizaţi" în timpul Revoluţiei Culturale, atunci când execuţiile publice erau obişnuite şi se efectuau pe scară largă.

Chinezii au ajuns astfel să preţuiască mai mult "succesul" decât educaţia morală, susţine Xiong Bingqi, director adjunct la Institutul de Cercetare pentru Educaţie "Secolul 21", un program de la Universitatea din Hong Kong. Vorbind cu mass-media de stat din China cu privire la crimele din mediul universitar, el a spus: "Educaţia noastră se concentrează prea mult pe formare profesională şi ignoră educaţia morală. Dacă un student nu are o înţelegere a funcţiilor sale în societate, el sau ea ar putea folosi metode extreme pentru a rezolva unele dificultăţi în viaţă".