Colosseum îşi prezintă cea mai frumoasă faţă după restaurare

Diego Della Valle este un om de afaceri şi finanţatorul ce a ajutat la restaurarea exterioară a Colosseum-ului. Lucrările de restaurare a amfiteatrului roman, care au început în septembrie 2013, au contribuit la îmbunătăţirea esteticii exterioare a unuia dintre cele mai importante monumente ale Italiei.

Italia îşi propune să reconstruiască arena Colosseum în următorii cinci ani. "Acum există mai multe motive să se investească în cultură", afirma Diego della Valle.

Trebuie doar să priveşti o fotografie a Colosseumului în urmă cu patru ani şi una de astăzi. Diferenţa este evidentă. Înainte, cel mai mare monument care se conservă al Imperiului Roman era înnegrită şi murdară. Acum vedem o faţadă ce străluceşte, şi astfel au fost descoperite pe suprafaţa sa elemente ce nici nu se cunoşteau. La începutul lunii a fost prezentată oficial finalizarea primei faze de restaurare a Colosseumului care a durat doi ani şi jumătate, o autentică - spălare de faţă - care nu a fost niciodată realizată.

Au fost făcute anterior intervenţii specifice pe faţadă, dar niciodată o curăţare totală de aproape 13.300 de metri pătraţi de marmură de travertin. Miracolul a fost posibil datorită unui pas înainte, ce l-a dat un om de afaceri creator de pantofi, preşedintele grupului italian Tod şi Diego Della Valle, care a fost dispus să pună pe masă cele 25 de milioane de euro care au fost estimaţi ca fiind costul pentru restaurarea Colosseum-ului.

La propriu, pentru că amfiteatrul a început să se destrame în urmă cu cinci ani când au căzut bucăţi mici din galeria centrală, iar guvernul italian a căutat ajutor în sectorul privat, ca singura formă de salvare. Cel mai surprinzător este faptul că Della Valle nu a cerut să se facă publicitate companiei sale în schimb.

"Cea mai mare sursă de mândrie, identitate şi atracţie turistică o reprezintă bunurile culturale. Iar cei care investesc în ele dau un exemplu foarte bun pentru ţara noastră", a declarat prim-ministrul italian Matteo Renzi, care a participat la ceremonia de deschidere a primei faze de restaurare a amfiteatrului, care a avut loc la începutul lunii sub un soare arzător, în timp ce sute de turişti au urmărit asistenţii din galeriile laterale, fără să ştie cu adevărat ce urma.

De ce Colosseum-ul s-a schimbat puţin în timp. Marea metamorfoză a avut loc în afară. S-a spălat întreaga sa faţadă cu jet de apă pulverizată, au fost umplute cariile şi fisurile şi terminate lucrările de tencuială. "A curăţa un monument nu înseamnă să-i dai marmurei de travertin înapoi o stare virgină", ​​a declarat Pia Petrangeli, arhitect responsabil al procesului de sponsorizare a Colosseumului din Ministerul Patrimoniului Cultural.

"Am curăţat agenţii de degradare, dar nu şi semnele ce reprezintă trecerea istoriei ca părţile cele mai aurite", a spus. În plus, Colosseum a avut două particularităţi. "Spre deosebire de un palat sau o biserică, monumentul nu are acoperire sau protecţie. Acesta este expus intemperiilor", aminteşte arhitecta Petrangeli. De exemplu, restauratorii au constatat prezenţa pe scară largă a microorganismelor dintre pietre, cum ar fi alge şi licheni.

Şi în plus, lucrările de reabilitare au trebuit să fie făcute pe sectoare şi treptat. Peste 40 de restauratori au lucrat simultan. "Colosseum-ul a trebuit să fie întotdeauna vizibil ca întreg. Oricine vine din America sau Asia, călătoreşte o dată la Roma şi nu a putut găsi un Colisseum complet împachetat, în acest caz el nu a putut vedea nimic", a argumentat arhitecta.

Spălarea şi curăţarea au adus la lumină elemente despre care nu se cunoştea până în prezent că existau pe faţada monumentului. De exemplu, un basorelief de aproape 60 de centrimetri ilustrând un gladiator ce se crede că a fost sculptat când a fost construit amfiteatrul în 80 d.C., sau filigrame în formă de dantelă ce se intercalau cu rozete pe latura de nord, de-a lungul pervazului inferior; şi resturi a trei fresce pictate în 1386, care se găsesc în arcul cu numărul 65. În acelaşi mod în timpul lucrărilor de restaurare au fost găsite numeroase cuie de fier, a căror poziţie şi formă sugerează că au fost folosite în timpul lucrărilor arhitectonice realizate în secolul al XIX-lea.

A fost înlocuit sistemul de închidere a arcelor cu unul mult mai eficient. De asemenea, s-a elaborat un fişier computerizat în care s-au catalogat toate elementele ce formează faţada amfiteatrului, starea acestuia de conservare şi intervenţia realizată. Aceste date vor fi folosite pentru posibilele restaurări ce se vor realiza în viitor. Proiectul dezvoltat de delegatul arheologic de la Roma şi Ostia Antica a costat aproximativ 10 milioane de euro, a explicat arhitecta Petrangeli.

Cele 15 milioane de euro restante vor fi investite pentru a restaura interiorul Colosseum-ului şi de a îmbunătăţi serviciile pentru vizitatori.

"Sunetul ce se aude de multe ori în timpul verii este cel al sirenelor de la ambulanţe care vin să ajute pe cineva", spune arheologul italian Alessandro Ferri, care este şi ghid turistic la Colosseum de patru ani şi în fiecare zi trăieşte - şi suferă - explicând ce semnifică să lucrezi la monument.

"Nu există niciun copac, nici bănci să te aşezi, nimic, iar oamenii trebuie să aştepte mai mult de o oră în soare pentru a intra", relatează arheologul care este şi ghid. Există doar două intrări în amfiteatru, intrarea este foarte lentă iar în interior, lucrurile nu se îmbunătăţesc.

Chiuvetele sunt insuficiente pentru numărul de vizitatori şi starea lor lasă mult de dorit. Există surse de apă potabilă, dar nicio cafenea, dar acum magazinele de suveniruri au, de asemenea, frigidere mici cu sticle de apă de vânzare. Iar umbra şi spaţiul lipsesc. Biletul normal de întrare permite să vizitezi numai jumătate din primul etaj şi al doilea nivel al amfiteatrului. Arena şi restul de niveluri sunt închise pentru public. "Oamenii sunt adunaţi în aceleaşi loc pe aceleaşi balustrade, într-un loc unde este aproape imposibil să se mişte. Monumentul merită un standard mai ridicat", spune arheologul.

Aceste problemele urmează să se rezolve în a două fază de restaurare. Se va crea un centru de servicii în afara amfiteatrului, în piaţă, descrie arhitecta Petrangeli, ce asigură că imaginea pieţii ce înconjoară Colosseum va rămâne aşa cum este, dar se vor câştiga 1.700 de metri pătraţi în servicii. Aici se reabilitează vânzarea biletelor, grupurile sanitare, o terasă, o expoziţie şi o librărie. În total, cinci milioane de euro vor fi investite şi furnizate de grupul Tod's. Cele 10 milioane de euro restante vor servi pentru restaurarea intrărilor în Colosseum.

Ghidul turistic al Colosseum consideră că ar trebui să fie îmbunătăţit comportamentul vizitatorilor. "Când oamenii intră în Colosseum, cred că accesează un parc de distracţii. Se urcă pe stânci sau pereţi, sau se aşează pe podea, în mijlocul trecerii altora", regretă arheologul. "Ar trebui să fie mai vigilenţi" a adăugat el. În fiecare an se înregistrează în amfiteatru cazuri de turişti care încearcă să scrie sau lasă urme pe pereţii monumentului.

Astfel de daune se pedepsesc în Italia, cu amenzi şi chiar închisoarea. În 2015, au avut loc cinci cazuri de acest gen, potrivit presei locale. În noiembrie 2014, un turist rus a fost prins scriind iniţiala numelui său pe un perete: un "K" de 25 de centimetri înălţime şi 17 lăţime. Poate că a fost cazul cel mai frapant. Colosseum este cel mai vizitat monument din Italia. În fiecare an, primeşte aproximativ şase milioane de oameni. Şi aici nu se joacă nici o partidă de fotbal...