Comisia de la Veneţia: Curtea Constituţională nu şi-a respectat procedurile şi nici principiul egalităţii părţilor în criza politică din RM
Decizia CCM de suspendare a preşedintelui Dodon şi numirea prim-ministrului Filip în calitate de preşedinte interimar nu a fost fondată pe Constituţia Republicii Moldova, constată Comisia de la Veneţia.
Comisia de la Venetia in Parlamentul Romaniei (Epoch Times România)
Aşa cum a anunţat, Comisia de la Veneţia a dat vineri, 21 iunie, un verdict dur în ceea ce priveşte ultimele decizii ale Curţii Constituţionale din Moldova (CCM) în defavoarea majorităţii parlamentare şi a Guvernului Sandu. Potrivit Comisiei de la Veneţia, CCM „nu şi-a respectat propriile proceduri şi nici principiul egalităţii părţilor în ceea ce priveşte recenta criză politică”.
Mai mult decât atât, experţii Comisiei consideră că nu au existat condiţii pentru dizolvarea Parlamentului în perioada 7-8 iunie curent. Potrivit UNIMEDIA, avizul Comisiei de la Veneţia a fost pregătit la cererea Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, după ce evoluţiile politice din Republica Moldova şi deciziile Curţii Constituţionale au dus la dizolvarea Parlamentului Moldovei la 9 iunie.
„În legătură cu deciziile Curţii Constituţionale din 8 şi 9 iunie, Comisia de la Veneţia constată că drepturile procedurale ale preşedintelui şi parlamentului au fost grav afectate de numărul şi viteza mare (o zi sau două zile pe parcursul unui weekend) cu care Curtea a decis asupra unor cazuri foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituţiilor statului. Nici preşedintele, nici Parlamentul nu au fost reprezentaţi şi nici nu au avut şansa de a-şi prezenta argumentele în faţa Curţii.
Experţii în dreptul constituţional subliniază că nimic nu a sugerat că situaţia din ţară la momentul respectiv era una de urgenţă, în ciuda expirării iminente a termenului de trei luni. Dimpotrivă, ei menţionează faptul că evoluţiile din Parlament au sugerat că un timp suplimentar ar conduce la soluţionarea crizei prin formarea unui nou guvern”, se arată în comunicatul Comisiei de la Veneţia.
În ceea ce priveşte modul de calcul al Curţii Constituţionale al termenului de trei luni pentru formarea unui guvern - începând cu data de 7 iunie 2019 - Comisia de la Veneţia consideră că este unul fără precedent.
„Potrivit calculului acceptat al limitei de trei luni, prevăzută în Codul Civil, care a fost aplicată anterior de Curtea Constituţională, termenul pentru formarea unui nou guvern a expirat la 9 iunie, trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor. 9 iunie fiind o duminică, termenul aplicabil a fost, probabil, 10 iunie. Prin urmare, Comisia spune că investiţia Maiei Sandu la 8 iunie a întrunit termenul legal”, au adăugat experţii Comisiei de la Veneţia în decizia lor.
În acest context, Comisia de la Veneţia prezintă motive serioase pentru a concluziona că decizia Curţii Constituţionale de suspendare temporară a preşedintelui şi numirea primului-ministru Filip în calitate de preşedinte interimar nu a fost fondată pe Constituţia Republicii Moldova.
