Conspiraţia tăcerii. Românii şi bulgarii află din presa străină despre norul radioactiv venit deasupra lor

La mai bine de 30 de ani de la momentul Cernobîl, istoria se repetă. Românii şi bulgarii află din presa străină despre un nor de poluare radioactivă, nu de la autorităţile de resort, au atras atenţia specialişti bulgari.
(Captură Foto)

Pe 29 şi respectiv 30 septembrie - în special pe 30 septembrie a.c. - deasupra României s-a înregistrat o creştere a nivelului de concentraţii de Ruteniu 106 în aer, nivelul acestui nucleu radioactiv fiind mult mai mare decât în restul Europei. Astfel, pe 30. 09 de exemplu, deasupra Bucureştiului se înregistra o concentraţie de 145 mBq/m³, la Craiova de 106,27 mBq/m³, în timp ce în vestul Europei concentraţia era de 5, 3, sau chiar 0 mBq/m³. Ulterior, concentraţia de Ru106 a scăzut, iar autorităţile au dat asigurări că sănătatea populaţiei nu este în pericol.

Interesant este că informaţiile despre creşterea radioactivităţii le-au parvenit bulgarilor şi românilor iniţial din presa străină, nu de la autorităţile locale sau de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IEEA), aşa cum ar fi fost firesc, a atras atenţia marţi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Bucureşti, Boris Sandov, de la Nuclear Transparency Watch.

"IEEA ştiau despre incident, ştiau despre ruteniu împrăştiindu-se deasupra Europei dar nu au spus nimic, până acum. Din fericire, în ultimele 2 săptămâni a fost o scurgere de informaţii dinspre IEEA şi am aflat de acolo că România şi Bulgaria ştiau despre acest subiect şi au furnizat informaţii către IEEA pe 30 septembrie anul acesta şi 2 octombrie Bulgaria. Din aceste informaţii am aflat că norul de ruteniu s-a răspândit de-a lungul Dunării. Cel mai mare nivel a fost în Bucureşti şi alte trei staţii din România, apropiate de Dunăre şi apoi Kozloduy în Bulgaria. (...) Nivelul de radiaţii a fost sub nivelul la care populaţia trebuie evacuată, este vorba de atitudine, de a ascunde. (...) Această atitudine ne duce înapoi şi ne aminteşte de Cernobîl când România şi Bulgaria au primit informaţii dinspre mass media vest-europeană dar nu de la guvernele noastre", a explicat Sandov.

Potrivit lui Sandov, experţii francezi au fost de părere că accidentul care a generat această concentraţie de Ruteniu 106 a fost de nivel 5, pe scara INES, în timp ce Cernobîl şi Fukushima au fost accidente de 7 (maximum).

Experţii cred că accidentul a avut loc pe 25 septembrie. Acest accident nu a avut loc într-o centrală nucleară sau la un depozit de deşeuri radioactive, căci, dacă accidentul ar fi avut o astfel de sursă, în aer nu ar fi fost depistat doar Ruteniu. Este însă vorba de o facilitate nucleară. Rusia nu doreşte să dea informaţii, poate pentru că este vorba despre o facilitate care produce arme nucleare, a mai subliniat Sandov.

În acest an, premiul Nobel pentru pace a fost acordat unei instituţii care luptă împotriva proliferării armelor nucleare. Există un protocol oficial al ONU, elaborat anul acesta, pentru dezamare nucleară, pe care România - deşi nu deţine arme nucleare - nu l-a semnat. Nici Bulgaria, de altfel.

Reamintim că ruteniu-106 este un nucleu radioactiv care este produsul divizării atomilor într-un reactor nuclear şi nu apare în mod natural. Potrivit IRSN – grupul tehnic al agenţiei franceze de reglementare nucleară ASN – cantitatea de ruteniu-106 eliberată a fost majoră, fiind cuprinsă între 100 şi 300 de terabecquereli iar dacă un accident de o asemenea mărime ar fi avut loc în Franţa ar fi fost necesară evacuarea cetăţenilor de pe o rază de câţiva km în jurul locului accidentului.

Mai multe publicaţii au indicat ca posibilă sursă a radiaţiilor centrala Mayak din Rusia, care are o istorie de accidente nucleare grave. Mai multe informaţii, aici

Ruşii au negat însă informaţia, susţinând că nu complexul nuclear rus Mayak este la originea poluării radioactive detectate la sfârşitul lunii septembrie în Europa. Vicepreşedintele Institutului pentru dezvoltarea industriei nucleare din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe, Rafael Aroutiounian, a declarat, la rândul său, vineri, citat de agenţia de presă TASS, că ipoteza avută în vedere este cea a „căderii în atmosferă a unui satelit ştiinţific."

Reamintim că la începutul lunii octombrie, Epoch Times România scria, citând Biroul german pentru Protecţie împotriva Radiaţiilor, că începând cu 29 septembrie, o creştere o uşoară a izotopului Ruteniu-106 a fost măsurată în aerul din Germania, Italia, Austria, Elveţia şi Franţa.

Răspunzând unei întrebări puse de redacţia noastră, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului comunica: "Menţionăm că în perioada 29.09.2017 – 03.10.2017, la nivelul Reţelei Naţionale pentru Radioactivitatea Mediului (RNSRM) valorile obţinute la măsurătorile de screening (măsurătorile beta globale), în probele de aerosoli atmosferici, au fost mai ridicate decât în mod normal, ca urmare a faptului că în această perioadă, în atmosferă s-a găsit radionuclidul artificial Ru-106, la nivel de urme, radionuclid identificat prin măsurători gama spectrometrice.

Deşi concentraţiile identificate nu pun în pericol mediul şi sănătatea publicului, RNSRM a efectuat o monitorizare intensă în această perioadă, monitorizare care va continua.

Menţionăm faptul că tendinţa evoluţiei activităţii specifice beta globale a fost de descreştere, începând cu data de 04.10.2017 fiind înregistrate valori normale".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință