CPR: „Panoul Miliardului” promis de Filip - o reflectare eronată a procesului de recuperare a banilor
Cu toate că recuperarea miliardului furat din bănci ar fi trebuit să devină o sarcină prioritară a Guvernului Filip, inclusiv a Ministerului Finanţelor, Centrul de Politici şi Reforme constată cu regret că actualul Guvern, de fapt, evită comunicarea pe acest subiect.
(Captură Foto)
Centrul de Politici şi Reforme (CPR) a solicitat ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, să corecteze informaţia despre recuperarea activelor fraudate, pe care o publică regulat pe pagina web a instituţiei. CPR a atenţionat Ministerul Finanţelor despre reflectarea eronată „a procesului de recuperare a banilor delapidaţi din rezervele Băncii Naţionale a Republicii Moldova”.
Potrivit reprezentanţilor CPR, prim ministrul Pavel Filip, imediat după investirea sa în funcţie în ianuarie 2016, a promis, public, să instaleze în centrul oraşului „un panou informativ, care ar indica, în timp real, câţi bani au fost recuperaţi din suma de peste un miliard de dolari sustraşi din rezervele Băncii Naţionale a Moldovei pentru a compensa frauda din cele trei bănci comerciale – Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială”. Acest lucru nu a fost realizat, însă pe site-ul web al Ministerului Finanţelor a fost plasat un tabel denumit recuperarea activelor fraudate, menţionează CPR.
„În pofida faptului că, în spaţiul public au fost expuse un şir de argumente prin care a fost invocat caracterul manipulator al acestui tabel şi anume faptul că, în mare parte, cifrele indicate în tabelul sus-numit nu reprezintă „recuperarea activelor fraudate”, ci venituri din urma lichidării băncilor (adică a vinderii activelor băncilor falimentate – active ce nu au fost fraudate, sau altfel înstrăinate), Ministerul Finanţelor, spre regret, nu a întreprins nicio acţiune pentru a corecta informaţia prezentată în fişierul informativ plasat pe site-ul web al instituţiei. Este regretabil faptul că Ministerul Finanţelor nu oferă publicului informaţii corecte cu privire la subiectul celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova”, se arată în adresarea Centrului de Politici şi Reforme.
CPR consideră că atât cetăţenii cât şi partenerii de dezvoltare ai statului Republica Moldova, merită „o comunicare onestă şi deschisă la subiectul furtului bancar”, lucru absolut necesar pentru restabilirea graduală a încrederii şi aşa „compromise pe ani înainte”. În condiţiile lipsei unui proces permanent de informare cu privire la mersul investigaţiei privind furtul miliardului, este importantă şi necesară reflectarea corectă a informaţiei în tabelul recuperării activelor fraudate. Cu toate că recuperarea banilor furaţi din bănci ar fi trebuit să devină o sarcină prioritară pentru Guvernul Republicii Moldova, inclusiv Ministerul Finanţelor, CPR constată cu regret că actualul Guvern evită comunicarea pe subiectul dat.
„Motivul pentru care am decis să ne adresăm Dumneavoastră (ministrul Finanţelor – n.r.) este faptul că, la moment, organizaţii neguvernamentale credibile, bazându-se pe informaţia oficială prezentată de Ministerul Finanţelor, au utilizat respectiva informaţie în analizele lor cu privire la procesul de recuperare a banilor fraudaţi. Nu ne dorim dezinformarea societăţii şi a partenerilor de dezvoltare la acest subiect. Mai mult, asemenea tentative de manipulare a informaţiei ridică suspiciuni suplimentare asupra sincerităţii intenţiilor autorităţilor Republicii Moldova de a investiga aceste crime. Suntem convinşi că doar un dialog onest între guvern, societatea civilă şi partenerii de dezvoltare poate contribui la restabilirea încrederii în Republica Moldova, la moment compromise”, a precizat CPR.
Centrul de Politici şi Reforme consideră că Ministerul Finanţelor poate avea o comunicare corectă cu privire la procesul de recuperare a banilor furaţi din rezervele BNM, problema nefiind lipsa capacităţilor, ci faptul că importanţa acestui subiect ar fi una declarativă. Astfel CPR a sugerat ministrului Armaşu, să-şi aducă contribuţia, în calitate de Ministru al Finanţelor, pentru remedierea acestei greşeli.
În temeiul celor expuse, ţinând cont de legislaţia cu privire la petiţionare, CPR a solicitat ministrului Finanţelor
- să dispuneţi revizuirea datelor prezentate în tabelul privind recuperarea activelor fraudate, pentru a reflecta informaţia în mod corect şi obiectiv;
- să excludeţi din respectivul tabel informaţiile ce ţin de vânzarea de către băncile aflate în proces de lichidare, a activelor proprii, celor luate în posesie, a încasărilor aferente creditelor şi altor sume ce nu ţin de recuperarea mijloacelor delapidate din rezervele Băncii Naţionale a Moldovei;
- să dispuneţi prezentarea informaţiei din viitoarele materialele informaţionale într-un format clar şi uşor de consumat de publicul larg;
- să ne comunicaţi, în conformitate cu prevederile art. 14 a Legii nr. 190 - cu privire la petiţionare, rezultatul examinării prezentei adresări.
„Tabelul Ministerului Finanţelor, la capitolul ”recuperarea activelor fraudate” include date cu privire la sumele încasate in procesul de de lichidare al băncilor. Deşi, prin formulările propuse, se dă de înţeles că sumele date sunt parte din banii delapidaţi din rezervele BNM în sumă de peste un miliard de dolari, nu este aşa. Respectivele active nu au fost fraudate, vândute ilegal, preluate netransparent, sau înstrăinate în orice alt mod fraudulos şi nu pot face parte din tabelul cu privire la recuperarea activelor fraudate”, a explicat Centrul de Politici şi Reforme.
