Cum afectează conflictul din Ucraina Republica Moldova (interviu)

Transnistria este reprezentată de culoarea galbenă.
Transnistria este reprezentată de culoarea galbenă. (wikipedia.org)

”Pentru o rezolvare paşnică a problemei crimeene şi un stat ucrainean întreg, UE şi SUA vor fi puse în situaţia de a accepta o Ucraina federală, care va bloca o eventuală aderare a Kievului la UE şi/sau NATO. Acest cui al lui Pepelea ar putea fura şi viitorul Republicii Moldova”, susţine comentatorul politic moldovean Victor Nichituş într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, politicienii moldoveni vor trebui să aleagă între păstrarea statului moldovean în graniţele actuale şi federalismul care va menţine Chişinăul în siajul rus.

Epoch Times: Ce consecinţe are alipirea Crimeei la Rusia, anunţată de Putin, pentru Ucraina şi pentru regiune, în opinia Dvs?

Victor Nichituş: În spaţiul Comunităţii Statelor Independente, spaţiu din care face parte şi Republica Moldova, mediile de informare ruse oferă acces la punctele de vedere promovate de Moscova. Citite corect, acestea oferă un răspuns referitor la motivaţia riscantelor gesturi geopolitice ale Kremlinului. Vladimir Putin, în discursul referitor la anexarea Crimeei, a vorbit în mod deschis despre revizuirea consecinţelor destrămării Uniunii Sovietice.

Se pare că autorităţile ruse au perceput crearea Parteneriatului Estic ca o ofensivă a Uniunii Europene şi a NATO către fostele state sovietice, care sunt considerate de către administraţia Putin ca făcând parte din sfera de influenţă rusă. Prin riscanta contraofensivă pusă în aplicare, Kremlinul a revizuit rezultatele a ceea A. Dughin numeşte „capitularea URSS“ în faţa Occidentului şi a pus la îndoială capacitatea OSCE de garant a documentelor semnate la Helsinki.

Dacă Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii vor dori o reglementare paşnică a actualului conflict geopolitic, vor fi puse în situaţia de a ţine cont de doleanţele Federaţiei Ruse. Opţiunea pro-europeană a Ucrainei a eşuat din cauza rezistenţei provinciilor ruseşti, opţiunea pro-Eurasia la fel, datorită provinciilor vest-ucrainene.

Putem presupune că dacă Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii îşi doresc un stat ucrainean întreg, fie el şi fără peninsula Crimeea, vor trebui să accepte o viitoare Ucraina federală care să poată bloca o eventuală aderare a Kievului la UE şi/sau NATO. Este modul prin care Kremlinul a înţeles să ţină departe de frontierele Federaţiei Ruse ceea ce în publicaţiile de la Moscova se numeşte „ofensiva occidentală”.

Cum se explică cererea autorităţilor transnistrene de alipire la Rusia? Urmează un referendum şi în Transnistria?

Lansarea la Tiraspol a filialei Institutului Rus de Cercetări Strategice a oferit posibilitatea directorului acestei instituţii, Leonid Reşetnicov, să afirme că recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene ar fi o chestiune inevitabilă. Afirmaţia domniei sale a fost făcută în cadrul unei mese rotunde la care a participat şeful administraţiei transnistrene, Evgheni Şevciuk, şi aşa numitul şef al Departamentului de Externe al regiunii separatiste, Nina Ştanski.

Spusele domnului Reşetnikov, despre care se spune că ar fi un apropiat al serviciilor secrete ruse, au sunat ca o invitaţie la acţiune. Lor le-a urmat scrisoarea adresată de către Sovietul Suprem al regiunii separatiste, legislativul local, către Duma de Stat prin care se cerea anexarea regiunii transnistrene la Federaţia Rusă, motivul ţinând de numărul mare de cetăţeni ruşi domiciliaţi în regiune şi de un referendum efectuat în septembrie 2006 la care 98,7% din participanţi şi-au exprimat opţiunea ca regiunea să devină parte componentă a Federaţiei Ruse.

Efervescenţa apărută în jurul regiunii secesioniste moldoveneşti este o consecinţă a escaladării conflictului ruso-ucrainean. Oficialii tiraspoleni sunt beneficiarii direcţi ai discursurilor oficialilor ruşi care susţin proiectul secesionist şi ai asistenţei economice şi informaţionale din Federaţia Rusă. Dependentă din punct de vedere comercial de regiunea Odessa, care a rămas loială noului regim instalat la Kiev, şi pe de altă parte subordonată interesului rus, conducerea separatistă pare a fi împinsă în situaţia de a juca un rol mai activ în planurile ruse. Dar în condiţiile în care o treime din locuitorii regiunii transnistrene sunt de etnie ucraineană, iar peste 100 de mii dintre ei sunt posesori ai paşapoartelor ucrainene, administraţia de la Tiraspol este pusă în situaţia de a face o echilibristică periculoasă.

Ce efecte pentru securitatea Republicii Moldova şi a României au aceste evoluţii?

Deputaţii moldoveni s-au reunit pe 21 martie într-o şedinţă cu uşile închise, unde au discutat despre securitatea statului moldovean. La ea au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii privind menţinerea ordinii şi securităţii statului moldovean, precum şi şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Dependentă din punct de vedere comercial de regiunea Odessa, care a rămas loială noului regim instalat la Kiev, şi pe de altă parte subordonată interesului rus, conducerea separatistă este împinsă în situaţia de a juca un rol mai activ în planurile ruse. Dar în condiţiile în care o treime din locuitorii regiunii transnistrene sunt de etnie ucraineană, iar peste 100 de mii dintre ei sunt posesori ai paşapoartelor ucrainene, administraţia de la Tiraspol este pusă în situaţia de a face o echilibris

La finalul întâlnirii nu a fost adoptată nicio hotărâre. Preşedintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, a spus presei că, deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică. Spaime există. Tocmai existenţa acestora a făcut posibilă întâlnirea de la Iaşi, din 19 martie, a preşedintelui moldovean Nicolae Timofti cu omologul său român Traian Băsescu unde s-a discutat şi despre riscurile de securitate din regiune.

Pe fondul crizei din Ucraina, Chişinăul a obţinut neaşteptate progrese pe agenda asocierii la Uniunea Europeană, dar există suficiente semnale care vin să-i pună în gardă pe liderii coaliţiei de guvernământ din Republica Moldova. Referendumul din Comrat şi echilibristica transnistreană, protestele anunţate ale opoziţiei comuniştilor moldoveni sunt doar câteva din provocările cărora echipa condusă de premierul Leancă trebuie să le facă faţă.

În condiţiile în care România este membru al NATO şi are amplasată pe teritoriul ei o bază americană, riscurile de securitate pentru statul român sunt reduse. Pentru modul în care a reacţionat la criza ucraineană din 1 martie, preşedintele Băsescu trebuie felicitat.

Bucureştiul a reacţionat în viteză – după şedinţa de urgenţă cu şefii structurilor de securitate ale statului român, preşedintele român a transmis presei un comunicat în care se arată că „România nu este afectată direct de situaţia din Ucraina şi nu există riscuri imediate la adresa securităţii naţionale a statului român”. Din nefericire, cercetătorul spaţiului sovietic, Octavian Milewski are perfectă dreptate atunci când afirmă că, la Chişinău „nimeni nu poate să prevadă un răs­puns dacă a fost vreodată cineva în stare să oprească Rusia atunci când aceasta a vrut să cu­ce­rească vreun teritoriu din spaţiul său vital”.

Se va schimba poziţia Ucrainei faţă de conflictul transnistrean în acest context?

Legăturile economice strânse pe care le are Tiraspolul cu regiunea Odessa mă fac să nu cred într-o eventuală escaladare a conflictului din regiunea transnistreană ori o eventuală blocadă a Transnistriei de către Kievul oficial. Dar există o strânsă legătură între modul de reglementare a conflictului transnistrean şi cel din Ucraina. Într-un interviu oferit ziare.com, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirma că, un posibil scenariu de reglementare gândit de Moscova ar putea fi unul federalist, o soluţie „europeană” pe care ambele părţi o vor putea vinde publicului. Domnia sa spune însă că acest scenariu este unul extrem de negativ pentru Republica Moldova, existând în acest caz riscul exportului său ca viitoare metodă de reglementare a conflictului transnistrean.

Sunt de acord cu această teză, însă, o altă evoluţie a scenariului de reglementare paşnică a conflictului geopolitic ucrainean nu ştiu dacă există. Dacă se doreşte o rezolvare paşnică a problemei crimeene şi un stat ucrainean întreg, statele occidentale vor fi puse în situaţia de a accepta o Ucraina federală. Abia atunci vom constata că acest „cui al lui Pepelea”, va opri în loc viitorul Republicii Moldova.

Politicienii moldoveni vor trebui atunci să facă faţă dilemei – păstrarea statului moldovean în graniţele lui de astăzi, ori federalismul care va menţine Chişinăul în siajul rus.

Victor Nichituş este jurnalist român stabilit în Republica Moldova. Actualmente comentator politic al postului de radio Naţional FM Chişinău.