Curtea Supremă a decis: „Baronul” de Mehedinţi, Adrian Duicu, rămâne în arest

Adrian Duicu, alături de Victor Ponta, care îi transmite toată apreciearea lui.
Adrian Duicu, alături de Victor Ponta, care îi transmite toată apreciearea lui. (Captură Youtube)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, fostul şef al IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, şi omul de afaceri Constantin Popescu, preşedintele PSD Orşova, să rămână în arest preventiv pentru încă 30 de zile, în dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Magistraţii Curţii Supreme au respins astfel contestaţiile formulate de cei trei, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis prelungirea măsurii de arestare preventivă pe numele acestora.

La 28 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea formulată de procurorii DNA de prelungire a arestării preventive a lui Duicu, Ponea şi Popescu, pentru încă 30 de zile, de la 4 mai până în 2 iunie. În acelaşi timp, instanţa a respins cererile celor trei de înlocuire a arestării preventive cu o altă măsură mai uşoară. Această decizie a fost contestată de avocaţii celor trei la Curtea Supremă, care a decis vineri, în mod definitiv, că cei trei vor fi în continuare cercetaţi în stare de arest.

Adrian Duicu, Ştefan Ponea şi Constantin Popescu au fost arestaţi preventiv în 4 aprilie, printr-o decizie luată de Curtea de Apel Bucureşti, la propunerea DNA.

Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui Adrian Duicu pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

„Baronul” de Mehedinţi, zis şi Gioni Gazolină, este acuzat de DNA că a făcut trafic de influenţă chiar în cabinetul premierului Victor Ponta din Palatul Victoria, unde i-ar fi cerut lui Tobă să-l menţină în funcţie şi să-l avanseze pe Constantin Ponea, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi.

În schimbul avansării, Ştefan Ponea i-a promis lui Duicu că îl va scăpa de dosarul de incompatibilitate de la Agenţia Naţională de Integritate. În timpul în care şeful IPJ făcea demersurile pentru dosarul lui Duicu, acesta din urmă acţiona pe linie de partid ca să obţină, pentru Ponea, promovările promise.

Din referatul întocmit de procurori, reiese că Duicu, care susţinea că are influenţă asupra premierului Victor Ponta, a mers la Guvern să solicite menţinerea pe funcţie şi avansarea lui Ponea şi, din cabinetul premierului, i-a transmis şefului IPJ că alături de el se află şi ministrul de Interne, la acea vreme fiind Radu Stroe şi că premierul Victor Ponta l-a chemat la Guvern pe şeful Poliţiei, chestorul Petre Tobă.

Chemat de Victor Ponta, Tobă s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit şi cu Duicu, care i-a solicitat menţinerea temporară a lui Ponea în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică, solicitare cu care Petre Tobă s-a arătat de acord.

Astfel, Duicu, folosindu-se de autoritatea conferită de poziţia sa din cadrul Partidului Social Democrat, a obţinut folosul pe care îl promisese numitul Ponea Constantin Ştefan, arată procurorii DNA. Apoi, Duicu l-a sunat pe Ponea, comunicându-i rezultatul întâlnirii avute cu Tobă: „Ţie ţi-a rezervat director adjunct la Ordine Publică şi-l ţine până te hotărăşti tu să pleci”.

Pe lângă avansarea în funcţie, Ponea a mai beneficiat de două terenuri concesionate de primăria Orşova pe bani puţini tatălui său, în urma influenţei exercitate de şeful PSD Orşova, Constantin Popescu, la cererea lui Duicu, asupra Consiliul Local din oraş.

În apărarea lui, Ponta susţine că „totul a fost o simplă bombă de presă. N-a existat o intervenţie la mine”. Premierul denunţă o „înscenare de presă”. Mai mult, după apariţia stenogramelor, premierul a decis să-şi mute biroul la Ministerul Apărării Naţionale, care este o unitate militară, ca să evite astfel posibilele „înscenări” ale adversarului său politic preşedintele Traian Băsescu şi oamenii din jurul acestuia.