Danileţ: Arhiva SIPA, menită să înfricoşeze şi să şantajeze magistraţii. Justiţia e lovită crunt
Informaţiile din arhiva SIPA aveau ca scop intimidarea, înfricoşarea, poate şi şantajarea magistraţilor, pe vremea când serviciul subordonat direct ministrului Justiţiei acţiona din plin, a atras atenţia judecătorul Cristi Danileţ.
Cristi Danileţ (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Arhiva SIPA conţine inclusiv informaţii despre persoanele cu care se întâlneau magistraţii în timpul liber, localurile frecventate şi intervenţiile medicale pe care le sufereau, a afirmat judecătorul Cristi Danileţ, membru într-o fostă comisie de inventariere a controversatei arhive, într-un interviu acordat RFI.
Întrebat ce ar trebui să urmeze acum, după publicarea de către Ministerul Justiţiei a primei liste cu persoane care au avut acces la arhiva SIPA, magistratul a replicat:
"Cred că ar trebui să vedem rapoartele întocmite de fiecare comisie, dacă acestea există, pentru a înlătura altă suspiciune din spaţiul public şi anume cea în legătură cu modul de manipulare a arhivei. S-au făcut speculaţii, în sensul că sunt documente luate, sustrase, folosite în mod nelegal. După părerea mea, este nedrept faţă de membrii comisiilor să planeze asupra lor suspiciune de nelegalitate, faptul că ar fi abuzat în vreun fel de mandatul lor."
Potrivit judecătorului, în momentul de faţă, arhiva SIPA înseamnă două camere pline de documente. Aceste două camere au fiecare cam patru-cinci metri liniari, aşa se măsoară o arhivă, în metri liniari, situate în sediul principal al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la Bucureşti. Deci nu vorbim de săli de sport, culoare şi altceva, vorbim doar de două camere, două birouri.
Scopul sigilării arhivei era ca nici un document, nici un fel de informaţie să ajungă la vreunul dintre miniştrii Justiţiei, aşa cum se proceda anterior.
Întrebat dacă crede că au existat magistraţi intimidaţi, şantajaţi cu arhiva SIPA, magistratul a răspuns afirmativ.
"Înainte de anul 2005, când serviciul acţiona din plin, părerea mea e că da. Ăsta era şi scopul. Altfel, nu găsesc care ar fi fost scopul adunării acestui tip de informaţii de către un serviciu secret subordonat direct ministrului Justiţiei. Cred că astfel de informaţii aveau un scop şi anume de a intimida, de a înfricoşa, dacă vreţi, poate şi de a şantaja magistraţii, dar dacă acest lucru s-a întâmplat cu adevărat, el s-a întâmplat până în anul 2005. Din fericire, arhiva s-a închis, s-a sigilat. Din punctul meu de vedere, unele informaţii ar trebui distruse, pentru că vizează viaţa privată a persoanelor supravegheate.
Părerea mea este că se loveşte crunt în justiţie din mai multe direcţii, pe mai multe planuri, iar acest subiect al serviciilor secrete a fost întotdeauna unul sensibil pentru poporul român. Tot ceea ce se obţine este o încercare de a se decredibiliza justiţia română şi de a se specula cumva, de a găsi către public o explicaţie penibilă zic eu şi anume magistraţi în cursul ultimilor ani au dat condamnări răsunătoare în anumite dosare vizând oameni politici, oameni de afaceri, alţi oameni importanţi, graţie sau din cauza unor intimidări, chiar şantaje, pe baza informaţiilor din SIPA", a precizat Danileţ.
Ce fel de informaţii despre viaţa privată conţin dosarele SIPA pe care le-aţi văzut?
"Este vorba de persoane cu care magistraţii se întâlneau în timpul liber, este vorba de localuri pe care le frecventau, de destinaţii ale unor excursii pe care le aveau sau de intervenţii medicale pe care le sufereau. Personal, cred că astfel de informaţii nu trebuie să se afle în depozitul nici unui serviciu de informaţii secret din România", a punctat judecătorul.
