Dedolarizarea continuă: Urmărind să reducă hegemonia dolarului, Rusia a decis să îmbrăţişeze yuan-ul

Bacnotă de o sută de dolari americani
Bacnotă de o sută de dolari americani (Chip Somodevilla / Getty Images)

Autorităţile financiare, companiile din domeniul energiei şi băncile controlate de stat din Rusia intensifică utilizarea yuan-ului chinez, în condiţiile în care sancţiunile occidentale îndepărtează diversificarea [economică şi financiară] de dolarul american, conform Moscow Times.

În ultimile săptămâni instituţiile majore ruseşti s-au aliniat pentru a anunţa noi mişcări în privinţa utilizării yuan-ului, care probabil va deveni un concurent cheie la supremaţia globală a dolarului în acest secol.

Statutul dolarului de monedă de rezervă globală a amplificat impactul sancţiunilor americane aplicate anul trecut împotriva Moscovei datorită acţiunilor sale în Ucraina.

Două companii din industria energetiei – producătorul de gaz Gazprom şi braţul său petrolier Gazprom Neft – au declarat că vor utiliza moneda chineză în tranzacţiile lor, iar cea mai mare bancă a Rusiei, Sberbank, a promovat de asemenea utilizarea yuan-ului. Banca Centrală a Rusiei a declarat că lucrează în vederea creării unui nou instrument de finanţare în yuani, iar Ministerul Finanţelor a anunţat că ia în considerare emiterea de obligaţiuni în moneda chineză.

Aceste anunţuri au loc în condiţiile în care influenţa Washingtonului a fost ilustrată în mod dramatic printr-o acţiune de anticorupţie desfăşurată asupra unui hotel de lux din Elveţia, în cadrul căreia mai multe figuri senioare ale FIFA au fost arestate la începutul lunii. SUA, care a cerut arestările, a declarat că investigatorii au primit dreptul de a acţiona deoarece suspecţii au folosit sistemul financiar american. Dar raidul a fost criticat de liderul rus Vladimir Putin care a susţinut că acesta nu este decât o “altă încercare ostentativă [a SUA] de a-şi extinde jurisdicţia asupra altor state”.

“Dacă s-a întâmplat ceva, nu s-a întâmplat pe teritoriul american şi SUA nu are nimic de a face cu asta”, a susţinut Putin.

Moscova s-a îndreptat spre China pentru comerţ şi investiţii după ce sancţiunile occidentale şi contra-acţiunile impuse de Rusia au afectat puternic fluxurile comerciale dintre Rusia şi Occident în 2014. China este deja cel de-al doilea partener comercial după UE, cu un profit obţinut din comerţ de peste 95 de miliarde de dolari în 2014, a raportat agenţia de ştiri TASS, citând date ale serviciului vamal chinez.

Totuşi, omniprezenţa dolarului pe piaţa financiară globală a însemnat că până şi instituţiile financiare non-vestice au manifestat ezitări în a împrumuta bani Rusiei.

O cale de a ocoli acea problemă este utilizarea crescută a valutelor locale. Gazprom Neft, cel de-al treilea producător de petrol al Rusiei, a declarat în această lună că a început să tranzacţioneze livrări de petrol către China în yuani. De asemenea, Gazprom Neft a declarat că va exporta 2,7 milioane de tone de petrol în Asia în 2015, o creştere cu 1 milion de tone faţă de 2014.

Alexei Miller, şeful Gazprom, care a semnat cu Beijing-ul un contract în valoare de 400 miliarde de dolari pentru livrare de gaze pe termen lung, a declarat într-un interviu recent la postul de televiziune Rossia-24 că Gazprom negociază cu China în privinţa utilizării yuan-ului şi rublei pentru livrările de gaze, care se vor realiza printr-un gazoduct planificat în vestul Siberiei.

Îmbrăţişarea yuan-ului de către Gazprom Neft a fost declanşată mai degrabă de sancţiuni şi nu de profit, a declarat Alexei Deviatov, economist şef la UralSib Capital. În lipsa convertibilităţii dolarului, yuan-ul este o valută mai puţin convenabilă pentru companie, a declarat el, adăugând că se vor înregistra cel mai probabil anumite pierderi.

Marginalizarea dolarului va permite, de asemenea, companiilor să evite verificările de risc, care consumă o mulţime de timp, impuse de instituţiile occidentale după aplicarea sancţiunilor americane şi ale UE.

Tot în această lună, prim viceguvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Ksenia Iudaieva, a declarat că organismul de reglementare al ţării discută cu băncile în privinţa creării unui nou instrument de finanţare în yuani, adaugă Moscow Times.

Banca Centrală a Rusiei a deschis anul trecut o linie de swap valutar în valoare de 150 miliarde de yuani (24 miliarde de dolari), dar până acum nu s-a folosit de ea.

În 5 iunie, Sberbank a declarat că a emis primele sale bilete la ordin denominate în yuani ca parte a unei înţelegeri cu Banca de Export-Import a Chinei pentru finanţarea unui contract de import de produse farmaceutice în valoare de peste 29 miliarde de yuani (4,7 miliarde USD). Sberbank a declarat într-un comunicat de presă că, prin această cooperare intensificată cu banca chineză, “se vor extinde posibilităţile Sberbank de a finanţa comerţul exterior desfăşurat de clienţii săi cu omologii chinezi.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.