EXCLUSIV. Cine a câştigat şi cine a pierdut la alegerile locale din R.Moldova (Interviu)

”La alegerile locale, PLDM şi PDM, cele două partide care alcătuiesc coaliţia de guvernare, au obţinut împreună majoritatea în 25 din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova. PCRM a fost taxat, în majoritatea circumscripţiilor, de populaţie pentru că are o relaţie neclară cu pro-europenii”, arată Ileana Racheru, cercetătoare la Institutul Diplomatic Român (IDR), într-un amplu interviu acordat Epoch Times. Experta explică şi victoriile surprinzătoare ale lui Ilan Shor şi Renato Usatîi prin percepţia cetăţenilor că justiţia este politizată. În opinia ei, aceste două cazuri arată un ”vot al sărăciei”.

Epoch Times: Cum evaluaţi rezultatele primului tur al alegerilor locale? Cine a câştigat de pe urma acestor alegeri? PLDM şi PDM par să fi fost ”taxate” de populaţie cel puţin la Chişinău...

PLDM şi PDM, cele două partide care alcătuiesc, cel puţin formal, coaliţia de guvernare au obţinut împreună majoritatea în 25 din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, în care a fost organizat scrutinul. Situaţia nu este rea pentru cele două partide, având în vedere faptul că în sondajele făcute publice cu câteva săptămâni înainte aceste partide nu reuşeau să depăşească pragul electoral. PLDM a pierdut 2% faţă de scrutinul din 2011, iar PDM a câştigat 2%. PL a obţinut cu 3% mai mult faţă de 2011, în vreme ce PPEM a luat 7,5% la nivel naţional.

PLDM şi PDM au fost taxate de electorat doar la alegerile pentru consiliul local Chişinău pentru că prezenţa acestora la guvernare a corespuns cu organizarea unor acte de corupţie flagrantă (furtul unui miliard de dolari din băncile Republicii Moldova) şi lipsa oricăror perfomanţe în reforma justiţiei. În plus, acestea au trebuit să înfrunte PPEM, care are un lider carismatic-Iurie Leancă, cu performanţe reale în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova (semnarea AA cu UE într-un timp record şi obţinerea regimului liberalizat de vize).

PCRM a fost taxat, în majoritatea circumscripţiilor, de populaţie pentru că are o relaţie neclară cu pro-europenii. În acelaşi timp, PCRM a pierdut masiv din sprijinul electoral şi pentru că Vladimir Voronin a demontat orice tentative de înnoire a conducerii partidului cu ţineri politicieni. La momentul actual, PCRM este un partid care se identifică doar cu un lider în vârstă, pe care sunt dispuşi să-l voteze în special pensionarii de la sate. Trebuie menţionat şi faptul că Voronin a pierdut sprijinul Moscovei în favoarea lui Igor Dodon şi Renato Usatîi. În acest context, electoratul pro-rusesc sau cel dezamăgit de corupţia guvernării pro-europene se identifică cu tinerii politicieni şi nu cu PCRM-ul, care este în prezent doar un apendice al PDM-ului, fără viitor.

Probabil că partidul va dispărea o dată cu ”dispariţia” politică a liderului, va fi absorbit sau va fuziona cu un alt partid. La momentul actual, PCRM se află cel mai aproape de PD, prin conexiunile personale dintre Vlad Plahotniuc şi Vladimir Voronin. Ultimul nu a dat curs invitaţiilor lui Igor Dodon de a participa împreună la marşurile de celebrare a victoriei Armatei Roşii în cel de-al Doilea Război Mondial. În acelaşi timp, Voronin nu a răspuns la cererea lui Dodon de a crea majorităţi locale cu PSRM şi Partidul Nostru.

Cum se explică scorul bun obţinut de partidul fostului premier Leancă în mai multe localităţi, dat fiind că acesta este abia de curând înfiinţat?

Dacă ne uităm pe rezultatele care vor configura structura consiliului municipal Chişinău, observăm că PPEM a reuşit să ia voturi de la PLDM şi de la forţele pro-ruseşti. Dacă în 2011, PLDM a obţinut 7 mandate şi PD a obţinut 1 mandat, în 2015, PLDM a obţinut 2 mandate iar PDM -1 mandat. Tot în 2011, PCRM, care la momentul respectiv avea un mesaj pro-rusesc a obţinut cel mai mare număr de mandate - 26. În 2015, Forţele pro-ruseşti PSRM şi Partidul Nostru au acumulat 22 mandate şi respectiv PCRM - 3. Prin urmare PPEM a reuşit să convingă electoratul care anterior a votat cu PLDM şi a obţinut un vot de la forţele pro-ruseşti. PL a menţinut un rezultat constant (17 mandate).

PPEM nu a reuşit să convingă electoratul tradiţional pro-românesc al PL. şi nici pe cel al PD. Partidul lui Leancă are ca figură principală un fost diplomat, un tehnocrat, care a muncit cinstit şi a avut o carieră de succes. Leancă este total diferit de oligarhul Filat, finanţator al PLDM, care a acumulat avere în circumstanţe neclare. Leancă este diferit şi de Dorin Chirtoacă sau Mihai Ghimpu, despre care presa a relatat că ar fi implicaţi în afaceri de corupţie, inclusiv în colaborare cu Vladimir Plahotniuc. Însă elctoratul PL votează partidul în virtutea opţiunilor pro-româneşti, indiferent de activităţile liderilor.

Putem vorbi despre o victorie a forţelor pro-ruse dat fiind că socialiştii au obţinut cel mai mare număr de mandate în Consiliul Municipal Chişinău, Renato Usatâi a câştigat Primăria Bălţi, iar Ilan Shor la Orhei?

În cazul municipalităţilor Chişinău şi Bălţi, rezultatele votului au reprodus într-o anumită măsură situaţia care a rezultat în urma tuturor scrutinelor organizate după 1991. Primăria municipiului Bălţi a fost întotdeauna câştigată de forţe politice pro-ruseşti. Funcţia de primar al Chişinăului a revenit întotdeauna forţelor pro-româneşti (pro-europene), chiar dacă cel mai mare număr de mandate din consiliul municipal a fost obţinut de un partid pro-rus. Situaţia se explică prin faptul că în cele două oraşe locuiesc foarte mulţi etnici ruşi.

În ceea ce îl priveşte pe Ilan Shor, interesele de afaceri ale acestuia (inclusiv Jaful secolului) arată că acesta are conexiuni în Federaţia Rusă, dar în acelaşi timp nu este independent de afaceri nebuloase din Republica Moldova şi de decizii politice, în urma cărora procuratura controlată de Vladimir Plahotniuc ar putea fi pusă pe urmele sale. Ilan Shor a candidat din partea unui partid pro-rus-Ravnopravie, la care a apelat, cel mai probabil pentru că oligarhii din cele două partide pro-europene aflate la guvernare au refuzat să-i ofere susţinere politică.

Discursul electoral al lui Shor a fost centrat pe promisiuni cu privire la îmbunătăţirea calităţii vieţii din oraşul Orhei, nu a propus strategii pentru investiţii ruseşti şi nici nu a vorbit despre potenţiale colaborări între municipalitatea Orhei şi oraşe din Federaţia Rusă. La cel mai important concert organizat în campania electorală, Shor a adus doar interpreţi din Republica Moldova, încercând să se prezinte ca un candidat autohton şi nu un pion (trimis) al Moscovei. În acelaşi timp, Shor a încercat să se adreseze locuitorilor Orheiului în limba română.

Opţiunea electorală pentru Shor ne arată care este percepţia cetăţenilor din oraşul respectiv cu privire la modul în care funcţionează justiţia din Republica Moldova: faptul că Ilan Shor este urmărit penal este perceput ca rezultatul unei acţiuni politice şi nu a unui act independent de justiţie. Votul pentru Ilan Shor este şi un indiciu al neîncrederii faţă de puterea transformativă a UE, care nu a reuşit să impună reformarea justiţiei din Republica Moldova.

Opţiunea electorală pentru Shor ne arată care este percepţia cetăţenilor din oraşul respectiv cu privire la modul în care funcţionează justiţia din Republica Moldova: faptul că Ilan Shor este urmărit penal este perceput ca rezultatul unei acţiuni politice şi nu a unui act independent de justiţie. Votul pentru Ilan Shor este şi un indiciu al neîncrederii faţă de puterea transformativă a UE, care nu a reuşit să impună reformarea justiţiei din Republica Moldova. Dar, votul pro-Shor nu este un vot pro-rusesc, ci mai mult un vot câştigat prin câteva acţiuni populiste, un vot al sărăciei.

Cum se explică victoria detaşată a controversatului om de afaceri Renato Usatîi la Bălţi?

Victoria lui Usatîi arată pe de o parte un trend constant în opţiunile alegătorilor de la Bălţi care întotdeauna au ales un candidat pe care l-au perceput ca fiind un trimis al Moscovei. Victoria lui Usatîi oferă şi ea indicii şi cu privire la modul în care este percepută activitatea justiţiei din Republica Moldova - un apanaj al politicului. Deşi presa a făcut publice dovezi cu privire la legăturile lui Renato Usatîi cu mafia rusească şi acesta este urmărit în cel puţin 3 dosare, alegătorii au dat crezare acuzaţiilor formulate de acesta cu privire la politizarea actelor de justiţie în care este urmărit.

Votul pentru Usatîi oferă indicii şi cu privire la gradul redus (sau modul partizan) de informare al locuitorilor din Bălţi cu privire la viaţa politică. Alegătorii au preferat un candidat cu un mesaj populist, fără propuneri clare în materie de politici publice, fără experienţă în administraţie, care s-a remarcat doar prin promisiuni vagi, marşuri şi concerte grandioase. Votul pentru mesajele populiste ale lui Usatîi este şi un vot al sărăciei, dat de populaţia care aşteaptă un salvator ce promite înfăptuirea unor opere de caritate („din Fundaţia lui Renato Usatîi”) cu oraşul Bălţi.

Cât de mult au contat îngrijorările faţă de colapsul economiei şi nemulţumirea faţă de alianţa forţelor europene cu comuniştii şi întârzierea reformelor, cât şi cazul BEM, în economia votului la locale?

Scandalul cu dispariţia miliardului de dolari a influenţat doar opţiunile alegătorilor din Chişinău, care şi-au reorientat opţiunile de la PLDM către PPEM. La fel şi decizia de a crea o coaliţie de guvernare incertă, bazată pe un acord de culise cu PCRM. În afara Chişinăului, lipsa reformelor în justiţie şi coaliţia cu PCRM-ul nu au fost factori determinanţi ai opţiunilor electorale. În mai multe oraşe sau sate, funcţia de primar a fost câştigată din primul tur sau este disputată în turul II de pe poziţii fruntaşe de candidaţi care sunt cercetaţi în dosare penale. Aceşti candidaţi provin din partide care au reprezentare parlamentară sau se află în topul preferinţelor electoratului, potrivit ultimelor sondaje.

Ce alianţe vedeţi pentru turul doi, mai ales pentru Primăria Chişinău ?

După cum deja a declarat, Oazu Nantoi va vota cu Dorin Chirtoacă. Candidatul PL, va primi, probabil şi sprijinul lui Serafim Urechean şi al Monicăi Babuc. Usatîi se va implica în campania PSRM, iar candidatul PCRM este indecis. Vladimir Voronin este pus în faţa unei decizii dificile, pentru că în mod tradiţional PCRM este adversarul PL. În plus, o eventuală susţinere pentru Chirtoacă, puţin probabilă, ar compromite şi mai mult partidul în faţa alegătorilor. Probabil că Vasili Chirtoca va recomanda alegătorilor săi să voteze potrivit propriei lor conştiinţe.

Ileana Racheru este cercetătoare la IDR, specializată în spaţiul ex-sovetic.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.