EXCLUSIV: Economist: ”Campania electorală a lui Ponta a costat şi va costa enorm România” (interviu)

Victor Viorel Ponta
Victor Viorel Ponta (Epoch Times România)

Guvernul român s-a angajat faţă de CE să reducă deficitul de la 2,2% din PIB în acest an la 1,4% din PIB în 2015, dar noul buget va trebui să acopere şi angajamente de plată electorale - 7 miliarde de lei în plus pentru pensii, 1 miliard pentru ajutoare şi indemnizaţii, 2,5 miliarde lei pentru apărare, 6 miliarde lei pentru reducerea CAS. ”E clar pentru noi toţi că această campanie electorală a costat enorm România. Şi ne va costa şi în viitorul apropiat. Am asistat la un haos fiscal provocat de o taxă mult prea mare care a dat peste cap veniturile bugetare şi a creat un excedent bugetar nenatural, irosit în ultimele luni pe pomeni electorale”, explică economistul Cristian Păun într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, guvernul va fi nevoit să crească datoria publică şi să introducă noi impozite pentru a acoperi aceste pomeni.

Epoch Times vă prezintă interviul integral cu economistul român:

Epoch Times: Cum interpretaţi datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică, referitoare la creşterea economică pe trimestrul 3 şi neconfirmarea recesiunii tehnice? Creşterea economică pe trimestrul al treilea din acest an ar fi de 1,9% faţă de trimestrul anterior, aproape dublă faţă de estimarea publicată recent de Comisia Europeană şi cea mai mare valoare înregistrată în ultimele unsprezece trimestre.

Estimarea PIB într-o primă fază se face pe date obţinute din chestionare aplicate la nivelul companiilor româneşti (”survey data”). Sunt date-semnal care dau o primă imagine asupra creşterii PIB. Pot suporta modificări pe măsură ce se adaugă noi date colectate la eşantionul introdus iniţial. Aceste corecţii sunt oarecum normale şi corespund metodologiei prin care se estimează PIB. În cazul acesta însă s-a mai întâmplat un lucru: Uniunea Europeană a schimbat metodologia de calcul a PIB după ce SUA au făcut acest lucru în urmă cu un an (adăugarea cheltuielilor publice cu cercetarea- dezvoltarea la PIB, reclasificate ca fiind investiţii publice mărind PIB-ul SUA cu o valoare echivalentă PIB-ului Belgiei). Schimbarea metodologiei de calcul a PIB în acest caz presupune nu doar reconsiderarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, ci şi posibilitatea includerii unor venituri ”speciale” în PIB cum ar fi cele din prostituţie sau din traficul de droguri (economia subterană). Cum la noi (şi în multe părţi din UE) aceste lucruri nu sunt legale şi nu se ”facturează”, ar fi interesant de ştiut cum şi ce metodologie s-a folosit de către INS pentru a ajusta PIB cu aceste ”valori”.

Cum vă explicaţi că premierul Victor Ponta a anunţat înainte de INS cifrele acestea?

A fost incorect pentru celălalt competitor (la prezidenţiale n.r) care nu avea poziţia domnului Victor Ponta. Din punctul meu de vedere acest lucru ar trebui corectat de legislaţia viitoare electorală. Adică, dacă premierul sau preşedintele unei ţări (sau oricine ocupă o funcţie publică) candidează la preşedinţie (preşedintele pentru un nou mandat), ar trebui să existe o suspendare temporară din funcţia publică deţinută, cu cel puţin 30 de zile înainte. În acest fel s-ar evita accesul la informaţii privilegiate de ultim moment, pomeni electorale de ultim moment şi folosirea instituţiilor din subordine pentru a-l controla pe contra-candidat (Corpul de Control al Guvernului a fost ”întâmplător” asmuţit peste Primăria din Sibiu). Eu cred că electoratul român s-a mai maturizat puţin şi a început să sancţioneze astfel de şmecherii.

Ce consecinţe credeţi că va avea eliminarea cotei unice şi reintroducerea impozitării progresive din 2016, în trei trepte, de 15%, 25% şi 35%, intenţie dezvăluită de un document al Ministerului Finanţelor Publice?

Socialiştii sunt mari fani ai cotei progresive, ignorând complet în discuţii faptul că şi cu o cotă unică taxele plătite cresc progresiv (progresivitatea însă e una liniară). Este un dor mai de demult al socialiştilor din România de a reveni la cota progresivă şi de a da o lovitură de graţie poate singurei măsuri de dreapta aplicată până în prezent economiei româneşti. Impozitele ar trebui să fie cât mai mici şi preferabil în valoare forfetară, dacă putem vorbi de impozite ”corecte”. Cred că mai degrabă accentul ar trebui pus pe ceea ce se face (mai exact pe ce nu se face) din aceste impozite. Există foarte multă risipă în modul de operare al statului român care ridică serioase îndoieli cu privire la faptul că dacă vom plăti taxe mai multe şi mai mari vom avea beneficii sociale mai multe. Mai mult, în context regional, cred că ar fi fatal pentru România să renunţe la cota unică care a devenit un punct forte pentru majoritatea economiilor din regiune.

Noi datorii vor putea acoperi aceste pomeni electorale, însoţite probabil şi de o extindere a bazei de impozitare (aplicarea de impozite şi altor domenii care până acum erau scutite, cum ar fi sectorul IT din România).

De ce credeţi că au fugit premierul şi ministrul de Finanţe de întrebările jurnaliştilor dacă datele INS privind creşterea economică sunt bune?

E clar pentru noi toţi că această campanie electorală a costat enorm România. Şi ne va costa şi în viitorul apropiat. Nota de plată a început în avans printr-o taxă inutilă – taxa pe ”stâlp” şi prin supra-acciza pe carburant pe care guvernanţii ne-au amăgit că le vor aloca pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Nu s-a întâmplat aşa. Dimpotrivă, am asistat la un haos fiscal provocat de o taxă mult prea mare care a dat peste cap veniturile bugetare şi a creat un excedent bugetar nenatural irosit în ultimele luni pe pomeni electorale. Tentaţia a fost mult mai mare însă şi a depăşit acest excedent. Bugetul pentru 2015 ne va arăta adevărata situaţie. Pentru ca el se va baza pe nişte ipoteze privind veniturile şi pe nişte cheltuieli care acum, odată promise electorilor, nu vor mai putea fi retrase. Faptul că s-a evitat prezentarea unui buget înainte de vot (deşi legea prevedea clar acest lucru) a alimentat şi mai mult temerile cu privire la ceea ce va urma, dar şi impresia că lucrurile nu stau chiar aşa de roz cum reiese din comunicările celor de la guvern.

De ce premierul n-a prezentat, în opinia Dvs., proiectul de buget pentru 2015? Credeţi că acesta va putea acoperi toate angajamentele de plată (2,7 miliarde de lei în plus pentru pensii, 1 miliard pentru ajutoare şi indemnizaţii, 2,5 miliarde lei pentru apărare, 6 miliarde lei pentru reducerea CAS şi 5 miliarde lei pentru diminuarea deficitului bugetar la 1,4% din PIB ), fără majorarea taxelor?

Bugetul nu a fost gata la timp. Pe de o parte, pentru că trebuia să includă toate cadourile electorale promise până în ultima secundă de campanie pe bandă rulantă. Pe de altă parte, cei din minister aveau incertitudini cu privire la poziţia lor în caz de victorie (schimbarea primului ministru) sau pierdere (rămânerea la guvernare). În momentul de faţă este clar că există problema unui deficit estimat la aproape 17 miliarde euro de către Consiliul Fiscal. Acesta închide orice uşă pentru vreo relaxare fiscală, aproape obligatorie dacă vrem să relansăm economia românească (reducerea TVA sau chiar reducerea cotei unice).

Rămâne în discuţie o sursă pe care puţini au avut-o în vedere: îndatorarea în continuare a guvernului. Noi datorii vor putea acoperi aceste pomeni electorale însoţite probabil şi de o extindere a bazei de impozitare (aplicarea de impozite şi altor domenii care până acum erau scutite, cum ar fi sectorul IT din România). Este păcat că România va proceda cel mai probabil la o nouă creştere substanţială a datoriei publice (interne şi externe), nu pentru infrastructură sau dezvoltare, ci pentru a onora creşteri de ”bunăstare” pe care economia reală nu este capabilă să le susţină.

Cristian Păun este prof. univ.dr la ASE Bucureşti şi preşedinte al Societăţii Române de Economie.