Freedom House: CSM a blocat accesul presei la dosarele de corupţie

„Protestăm faţă de decizia plenului Consiliului Superior al Magistraturii de a bloca accesul presei la dosarele penale şi civile aflate pe rolul instanţelor sau înregistrate la parchete”, a transmis miercuri Freedom House, în cadrul unui comunicat de presă remis Epoch Times România.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a votat marţi, 6 mai, proiectul de modificare a Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media. CSM a decis să modifice acest ghid pentru a-l corela cu prevederile Noului Cod Penal şi ale Noului Cod de Procedură Penală. Modificările aduse ghidului reglementează comunicarea informaţiilor din dosarele aflate pe rolul instanţelor şi a parchetelor.

„În ultimii 8 ani şi în special din 2010 până în prezent jurnaliştii au avut acces direct la dosarele penale şi civile de pe rolul instanţelor. Comunicarea dintre parchete şi reprezentanţii mass-media s-a îmbunătăţit constant, în special după adoptarea „Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media”. Modificarea adusă acestui ghid înseamnă un pas înapoi în procesul de transparentizare al actului de justiţie”, reiese din documentul citat.

Freedom House susţine că, în esenţă, CSM a votat ca în comunicarea cu presa în faza de urmărire penală, dar şi după această fază, jurnaliştii să aibă acces doar la extrase ale documentelor din dosarele penale.

„Până acum, în baza unei simple solicitări, un jurnalist putea obţine de la diversele unităţi de parchete referatele cu propunerile de arestare preventivă ale unor suspecţi. Astfel că presa a putut să informeze corect opinia publică în cazurile mari de corupţie când procurori solicitau arestarea unui deputat, senator, ministru. Acum, informarea cetăţenilor va fi mult îngreunată. Presa nu va mai primi copiile documentelor, precum rechzitoriile sau referatele cu propunerile de arestare preventivă sau de începere a urmăririi penale. Potrivit noului ghid, presa are acces numai la extrase ale acestor documente. În plus, din aceste extrase vor fi eliminate „pasajele referitoare la probe şi analiza acestora”. Această prevedere din ghid va determina parchetele şi instanţele să transmită către mass-media simple comunicate de presă golite de conţinut şi informaţii concrete”, a subliniat organizaţia.

Expert Forum, Freedom House şi jurnaliştii specializaţi pe Justiţie au solicitat în cadrul a patru întâlniri cu reprezentanţii CSM eliminarea din ghid a prevederilor care limitează accesul la informaţii. Au fost trimise către CSM propuneri concrete de modificare a ghidului care să garanteze şi respectarea drepturilor suspecţilor, dar şi un acces unitar al presei la informaţiile din dosarele penale şi civile.

„De fiecare dată, reprezentanţii CSM s-au angajat că vor include aceste propuneri în varinta finală care va fi supusă votului plenului CSM. În final, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Astfel că procedura de consultare a societăţii civile a fost una formală, CSM neînsuşindu-şi niciuna din propunerile formulate de presă şi de ONG-uri”, se mai adaugă în comunicat.

Judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM declara după votul CSM că nu este de ajuns să se facă justiţie, ci trebuie să se şi vadă că se face justiţie.

„Azi, Plenul CSM a votat o modificare a Ghidului de relaţie justiţie-presă prin care se poate obtura accesul presei la anumite date şi informaţii din dosare care timp de 8 ani au fost pe deplin accesibile. Au fost 15 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. Mărturisesc că eu am votat împotrivă. Majoritatea a justificat că art. 277 din Noul Cod Penal interzice accesul la dosare până se dă o soluţie definitivă. Eu cred că nu e aşa: acel articol incriminează dezvăluirea FĂRĂ DREPT. Or, în Ghid, tocmai asta se putea reglementa: situaţiile în care există dreptul de a permite accesul presei la materiale din dosar. Cred în continuare că cei care vor aplica Ghidul vor trebuie să găsească un echilibru între drepturile celor aflaţi sub anchete şi dreptul publicului la informare despre acestea, scopul fiind unul singur: NU E DE AJUNS SĂ SE FACĂ JUSTIŢIE, CI TREBUIE SĂ SE ŞI VADĂ CĂ SE FACE JUSTIŢIE. Riscurile transparenţei sunt, evident, mai mici decât riscurile lipsei de transparenţă”, preciza magistratul.