Iranul reîncepe accelerarea programului său nuclear chiar înaintea repornirii negocierilor la Viena

Iranul a anunţat recent că negociatorii săi urmează să reia discuţiile cu puterile globale, la Viena, în vederea reactualizării acordului nuclear cunoscut sub numele de JCPOA inclusiv, indirect, cu SUA, începând cu 29 noiembrie.

Negocierile, care au ca obiect reintrarea SUA în acord şi revenirea la conformitate din partea Iranului, au fost blocate din iunie anul trecut, după ce administraţia Biden şi Iranul au eşuat să găsească o cale de conciliere.

Donald Trump a retras SUA din acordul extrem de controversat în mai 2018. Conform prevederilor acordului, preşedintele SUA trebuie să certifice conformitatea Iranului la acord pentru ca acesta să fie prelungit.

Odată cu retragerea din acord, SUA a reimpus sancţiuni economice dure, care au lovit economia iraniană, bazată în mare parte pe exportul de ţiţei.

Marţi, Wall Street Journal, citând diplomaţi familiarizaţi cu discuţiile, a relatat că Republica Islamică a reluat producţia de componente avansate pentru programe nucleare, ignorând în acelaşi timp supravegherea de către inspectorii AIEA.

Potrivit WSJ: „Reluarea programului iranian a stârnit îngrijorări în rândul diplomaţilor occidentali, care spun că evoluţia ar putea permite Iranului să înceapă să folosească în secret piesele centrifugelor dacă Teheranul ar alege să opereze un program secret de producere a armelor nucleare, deşi analiştii afirmă că nu există nicio dovadă în acest moment că autorităţile au făcut acest lucru”.

Cu toate acestea, un raport al agenţiei germane de informaţii BND, publicat în 2016, sublinia eforturile susţinute ale Iranului de a achiziţiona componente folosite în industria nucleară militară.

După ce a reluat iniţial lucrările „în regim limitat” în Karaj, în afara Teheranului, în august, susţine WSJ, de atunci a fost produs un număr semnificativ de piese avansate de centrifugă, în momentul de faţă Teheranul a recunoscut şi chiar s-a lăudat că şi-a dublat stocurile de uraniu îmbogăţit între începutul lunii octombrie şi prima săptămână a lunii noiembrie.

„Avem peste 210 kilograme de uraniu îmbogăţit până la 20% şi am produs 25 de kilograme de uraniu la 60%, un nivel pe care nicio ţară în afară de cele cu arme nucleare nu este capabilă să-l producă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Organizaţiei pentru Energie Atomică din Iran (AEOI), Behrouz Kamalvandi, în urmă cu o săptămână.

În mod ironic, activitatea intensă a Iranului la uzinele nucleare monitorizate anterior a fost de fapt grăbită de o serie de eforturi recente de sabotare israeliene:

„Toate lucrările recente de la Karaj au avut loc fără nicio monitorizare oficială a AIEA, au menţionat diplomaţii”, potrivit WSJ. „Iranul a înăsprit în mod semnificativ securitatea la Karaj după presupusul sabotaj din iunie, ultimul episod al unei serii de explozii la instalaţiile sale nucleare în ultimii doi ani”.

Pe de o parte, inspectorii internaţionali şi diplomaţii occidentali se plâng de lipsa accesului la uzinele nucleare, în timp ce Iranul a fost forţat să închidă aceste uzine pentru observatorii externi tocmai din cauza ameninţării cu acte de sabotaj israeliene şi americane.

Potrivit unuia dintre diplomaţii familiarizaţi cu programul iranian, Iranul a instalat centrifugele ale căror părţi cheie au fost produse la Karaj, în uzina subterană, Fordow, puternic fortificată. Diplomatul a spus că nu există dovezi că piesele centrifugelor au fost deturnate în altă parte, dar „pe măsură ce numărul centrifugelor nemonitorizate creşte, probabilitatea acestui scenariu creşte şi ea”.

Reluarea negocierilor în 29 noiembrie nu este deloc fermă, iar Washingtonul, prin secretarul de stat Antony Blinken, a declarat în mod clar că SUA începe să-şi piardă răbdarea, dând vina pe nou preşedinte ales iranian, Ebrahim Raisi, pentru tergiversarea negocierilor.