Litoralul Mării Negre şi Delta Dunării, ameninţate de o catastrofă ecologică
R. Moldova, dar şi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării, riscă să se confrunte cu o catastrofă ecologică de proporţii, din cauza unor depozite instabile de stocare a deşeurilor chimice extrem de toxice.
Potrivit specialiştilor, situaţia creată la cariera Dombrowski din localitatea Kalush, regiunea ucraineană Ivano-Frankovsk, este critică. Mina de 150 de metri adâncime, închisă imediat după destrămarea URSS, a devenit neîncăpătoare pentru deşeurile chimice extrem de toxice depozitate aici. Barajele instabile de stocare ar putea ceda, iar cele aproximativ două milioane de metri cubi de deşeuri vor nimeri în râul Nistru, fiind grav afectată nu doar zona adiacentă acestuia din Republica Moldova, dar şi regiunea Odesa şi Delta Dunării din România.
Potrivit preşedintelui organizaţiei ecologice ucrainene „Mişcarea verde Carpaţi”, Mihail Dovbenciuc, citat de Jitomirskaia Pravda, râul Sivka umple cariera Dombrowski. Pe malul de nord al carierei au loc alunecări de teren, acesta fiind acoperit cu fisuri de până la 5 m adâncime. „Fără acţiuni urgente, există riscul ca deşeurile chimice să se scurgă în Nistru. Cariera Dombrowski este singurul loc din lume unde se extrag săruri de potasiu prin metodă deschisă. Iar cele 545 mln. de m³ de roci extrase au lăsat o gaură mare împrejmuită de o zonă moartă. Aceasta trebuie acoperită pentru că există riscul ca locuinţele din zonă să se prăbuşească sub pământ. Iar dacă râul va umple cariera, sărurile se vor scurge în Nistru”, a spus Mihail Dovbenciuc, menţionând că, în consecinţă, oamenii vor rămâne fără apă potabilă şi o parte a faunei va muri.
Anterior, ex-preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenko a declarat în această zonă situaţie ecologică excepţională, apreciind că un eventual accident la mina Dombrovski ar putea afecta 22 la sută din populaţia Ucrainei.
Alarma este dată şi de reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Prof. Dr. prof. Elena Zubcov de la Institutul de Zoologie al AŞM a confirmat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că starea ecologică a râului Nistru e catastrofală. „Mediul acvatic al râului s-a schimbat complet. S-a micşorat reproducerea principalelor grupuri de organisme. Mai la Nord de oraşul Otaci adâncimea râului era de 3-4 metri, acum poţi să-l treci mergând. Mijlocul râului se aseamănă cu un mal”, a spus Elena Zubcov, menţionând că circa 80% din speciile de peşti din Nistru au fost pierdute.
„Degrabă vom avea doar apă tehnologică, pentru că Ucraina şi-a mai construit trei lacuri de acumulare pe râul Nistru”, a adăugat Elena Zubcov.
Avocatul Parlamentar, Aurelia Grigoriu, consideră că problema trebuie discutată la şedinţa Consiliului Suprem de Securitate. „Vreau să atrag atenţia publică asupra acestei probleme, care nu este doar a noastră. L-am rugat pe preşedintele Nicolae Timofti să discute despre situaţia ecologică a ţării în cadrul unei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate”, a afirmat avocatul parlamentar.
Ion Dediu, membru corespondent al AŞM, consideră că reprezentanţii Guvernului ucrainean nu se grăbesc să rezolve problema. „Am încercat timp de 10 ani să găsim limbaj comun cu deputaţii din Ucraina. Din păcate nu am găsit. Pentru ei râul Nipru e prioritar, iar Nistru nu prezintă interes, poate doar din punctul de vedere al energiei electrice obţinute de la Hidrocentrala Belgorod-Dnestrovsc”, este de părere academicianul.
Dacă s-ar produce, catastrofa ar avea consecinţe similare celei din 1983 din Stebnik, regiunea Lvov. Atunci, după ce a cedat digul de protecţie, circa 5 milioane de saramură de sulf s-a scurs în Nistru. Consecinţele au fost eliminate total după un an şi şapte luni. „Avem noroc de oraşul Odesa, care poate suferi foarte mult în cazul unei asemenea catastrofe, altfel ucrainenii nu ne-ar acorda nicio atenţie”, susţine dr. hab., prof. Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie al AŞM.
Potrivit specialiştilor, Guvernul ucrainean are nevoie de 3,5 mlrd. de hrivne pentru a preveni catastrofa ecologică de pe Nistru. Totodată, nici Guvernul sau Parlamentul nostru nu au o viziune clară pentru rezolvarea acestei probleme, mai spun ei.
