Maia Sandu a cerut Rusiei să-şi retragă trupele din stânga Nistrului / Kremlinul reacţionează

În cadrul primei sale conferinţe de presă de la victoria în turul doi al alegerilor prezidenţiale, Maia Sandu a declarat că Rusia trebuie să-şi retragă din stânga Nistrului Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), iar operaţiunea de menţinere a păcii pe Nistru dominată de militari ruşi trebuie transformată într-o misiune civilă sub egida OSCE.

„Aceasta este poziţia Republicii Moldova de multă vreme, poziţie pe care eu o reiterez”, a adăugat Maia Sandu, care urmează să fie învestită pe 24 decembrie în calitate de şef de stat.

Moscova a reacţionat la declaraţiile Maiei Sandu, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Pescov menţionând că nu ar trebui făcute niciun fel de mişcări subite în acest plan întrucât Rusia îndeplineşte „funcţii foarte importante” în regiunea transnistreană, iar „schimbarea unui status-quo bazat pe spiritul şi litera dreptului internaţional” poate duce la „o destabilizare serioasă”.

Potrivit agenţiei oficiale de ştiri RIA Novosti, citată de Radio Europa Liberă, Pescov a mai exprimat speranţa că, în dialogul cu Rusia, viitoarea preşedintă a R. Moldova va prelua „constructivismul” de care a dat dovadă preşedintele Igor Dodon şi va calcula „orice urmări negative” ale unor „paşi bruşti”.

Sunt surprinzătoare reacţiile mai multor oficiali ruşi la unele declaraţii ale preşedintelui ales, susţine fostul ministru de Externe în cabinetul Sandu, Nicu Popescu, care a ţinut să amintească că tot ce a spus Maia Sandu este o reiterare fidelă a poziţiei Republicii Moldova şi, practic, a tuturor preşedinţilor şi Guvernelor Republicii Moldova.

„Întotdeauna s-a insistat pe retragerea GOTR. Din 2003, Republica Moldova a insistat întotdeauna pe transformarea misiunii de menţinere a păcii din regiunea transnistreană într-o misiune civilă internaţională de monitorizare. În fiecare an, la ministeriala OSCE, Moldova a reiterat aceste poziţii. Evident, şi Federaţia Rusă ştie acest lucru”, a notat Popescu.

Totodată, acesta a subliniat că, în prezent, Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău alege dacă instituţia exprimă poziţia ţării sau exprimă poziţia unui fost lider politic respins de către cetăţeni. „Tăcerea de până acum a MAEIE înseamnă nu doar desolidarizarea faţă de preşedintele ales, dar şi desolidarizarea de valorile, tradiţiile MAEIE, cât şi de consensul naţional faţă de acest subiect.”