Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă

Ipoteză şoc a cercetătorilor: stratul de hidrogen sulfurat care se întinde la adâncimea de 200 de metri până la 2.000 de metri ar putea duce la dispariţia oricărei forme de viaţă din Marea Neagră. Potrivit publicaţiei Ziua de Constanţa”, Marea Neagră este unică pe planetă: după adâncimea de 200 de metri, e moartă. Dacă la suprafaţă marea ne încântă căpătând când nuanţe de lila, de azuriu şi de albastru, sub 200 de metri există doar hidrogen sulfurat, mediu impropriu pentru floră şi faună. Singurele supravieţuitoare sunt unele bacterii, care au reuşit să se acomodeze acestui mediu ostil.

Hidrogenul sulfurat este un gaz dizolvat în apele Mării Negre şi nu o pungă de gaz pe care se sprijină apele de suprafaţă, explică pentru Ziua de Constanţa” chimistul Luminiţa Lazăr de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din Constanţa. „Să găseşti hidrogen sulfurat în sedimente sau zone fără oxigen nu este neobişnuit, dar o întreagă mare stratificată cu mase de apă fără oxigen între 80-90% este un caz excepţional", spune chimistul.

Atunci când furia apelor a rupt limba de pământ ce despărţea marea de oceanul planetar şi s-au format strâmtorile Bosfor şi Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis au pătruns în apele Mării Negre, odată cu multe specii noi. După ce salinitatea mării a crescut, cele mai rezistente specii autohtone s-au menţinut lângă gurile de vărsare ale fluviilor, acolo unde apa era mai dulce. Altele nu s-au putut adapta şi au murit. Toată această masă de vieţuitoare, în lipsa unor curenţi verticali, s-a aşezat pe fundul mării şi a început să se descompună, ceea ce a presupus un consum de oxigen. Aşa se face că astăzi, în adâncuri, nu există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat şi, neexistând curenţi verticali, apele de adâncime rămân aproape moarte, explică specialiştii.

Mai mulţi cercetători de la Universitatea Politehnică Bucureşti au realizat în 2006 un raport ştiinţific cu privire la depozitele de hidrogen sulfurat din Marea Neagră. În raport se specifică faptul că în Marea Neagră există condiţii naturale unice care împiedică amestecul apelor de suprafaţă bogate în oxigen cu cele de adâncime. Una dintre acestea o constituie însăşi condiţia sa geografică de mare aproape închisă. Pentru că nu există suficientă circulaţie a apelor în interiorul sistemului nu se realizează schimbul între straturile de suprafaţă şi cele de adâncime. Astfel, riscă să devină o mare moartă în circa 30 de ani, trag un semnal de alarmă cercetătorii.

Marea Neagră este unică pe planetă: după adâncimea de 200 de metri, e moartă

Iată ce spun cercetătorii în raport: „Cum soluţia extragerii hidrogenului sulfurat de la mari adâncimi şi arderii sale la suprafaţă nu este nici rentabilă nici ecologică, soluţia de procesare a substanţei toxice direct în depozitul său natural prin oxidare electrochimică devine o soluţie avantajoasă şi din punct de vedere economic întrucât s-ar reduce semnificativ costurile de funcţionare ale unei centrale electrice prin eliminarea procedurilor de extragere, transport şi stocare a combustibilului şi elimină completă pericolul evacuării în atmosferă".