Misterioasele experienţe extracorporale, o provocare pentru cercetători

Experienţă extracorporală
Experienţă extracorporală (Thinkstock, imagine de fundal via Shutterstock)

Un nou studiu privind experienţele extracorporale este în curs de desfăşurare la Universitatea Nottingham Trent din Marea Britanie. Cercetarea are ca scop, în special, obţinerea unei înţelegeri mai profunde a diverselor forme de experienţe extracorporale şi semnificaţia acestora pentru diferitele persoane care le trăiesc.

O experienţă extracorporală este în general aceea în care o persoană are senzaţia temporară de a fi separată de corpul său fizic. Dar împrejurările acestor experienţe şi senzaţiile care le acompaniază sunt variate.

Dr. David Wilde, un lector din domeniul ştiinţelor sociale de la Universitatea Nottingham Trent din Marea Britanie, a declarat într-un comunicat de presă al universităţii: "Particularităţile care caracterizează experienţa extracorporală sunt, de asemenea, destul de bogate şi de variate, dar au fost de obicei ignorate de cercetarea modernă în favoarea unei set redus de caracteristici de bază".

Cercetările Dr. Wilde sunt mai detaliate decât multe din cele făcute anterior iar studiul său include un proces de eliminare a "altor experienţe halucinogene similare care ar putea fi confundate cu o experienţă extracorporală".

La Universitatea Ottawa din Canada, cercetătorii au efectuat o investigaţie imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) asupra creierului unei femei în timp ce aceasta trecea printr-o aşa-numită experienţă extracorporală. Era o studentă în vârstă de 24 de ani, absolventă de psihologie, care susţinea că este capabilă să-şi părăsească corpul şi să interacţioneze cu lumea exterioară într-o formă extracorporală încă din copilărie. Având abilitatea de a-şi induce o astfel de stare după bunul său plac, a putut face acest lucru în timp ce era supusă unui RMN. Cercetătorii, Andra M. Smith şi Claude Messier, i-au măsurat activitatea creierului în timpul experienţei.

Ei au observat activarea unor zone din partea stângă a creierului care se suprapun cu joncţiunea temporo-parietală, parte a creierului care este asociată cu conştiinţa de sine şi apare frecvent menţionată în studiile privind experienţele extracorporale. Ei au văzut, de asemenea, şi activarea unor părţi ale creierului atunci când cineva îşi imaginează că se deplasează într-un loc. Senzaţia pe care o ai atunci când îţi imaginezi că te mişti este cunoscută sub numele de imagistică kinestezică.

Smith şi Messier au scris: "Experienţa extracorporală din studiul prezent a activat partea stângă a mai multor domenii asociate cu imagistica kinestezică fiind asociată cu o dezactivare puternică a cortexului vizual. Acest lucru sugerează că experienţa ei a fost într-adevăr una nouă, cu o componentă kinestezică puternică. Este vorba despre o femeie tânără, sănătoasă, fără anomalii ale creierului, oferind astfel o fereastră în creier în timpul unei experienţe extracorporale non-patologice, auto-provocate".

Ei au remarcat că acesta a fost primul studiu efectuat asupra unei persoane fără anomalii ale creierului, şi care putea avea o astfel de experienţă la comandă.

Activitatea creierului femeii în timpul experienţei extracorporale a demonstrat că există unele diferenţe cheie faţă de activitatea creierului său în timpul mişcării imaginate. De exemplu, i s-a cerut să se imagineze făcând sărituri. Cercetătorii au comparat activitatea creierului în timpul acestei mişcări imaginate cu activitatea afişată în timp ce ea se mişca în timpul experienţei extracorporale.

Activările au fost mai puţin extinse atunci când şi-a imaginat acţiunea decât atunci când a trăit experienţa extracorporală. În timpul experienţei extracorporale a fost activată în principal partea stângă a creierului, în timp ce, prin mişcarea imaginată, au fost activate ambele părţi.

Cercetătorii au afirmat că trebuie realizate mai multe studii pentru a creşte datele statistice referitoare la aceste experienţe, pentru că acest studiu s-a concentrat pe un singur caz. Interesant este că aceştia au remarcat, de asemenea, în concluziile lor faptul că, "abilitatea ar putea fi prezentă în copilărie, dar... s-ar putea pierde dacă nu este practicată regulat". Studiul lor a fost publicat în februarie în revista Frontiers.

O femeie îşi părăseşte corpul, se uită la un număr pe raft, apoi îl spune corect

Dr. Charles Tart, profesor emerit de psihologie la Universitatea din California-Davis, a efectuat unul dintre cele mai cunoscute studii privind experienţele extracorporale. El a testat o femeie, denumită în studiu drept Domnişoara Z, plasând un număr pe un raft deasupra patului pe care se afla aceasta. În timp ce femeia dormea, el o privea pentru a se asigura că nu se uită la număr.

Numărul format din 5 cifre a fost selectat în mod aleatoriu după ce ea a adormit, şi a fost adus în sală într-un plic opac. Domnişoara Z a declarat că şi-a părăsit corpul în timp ce stătea culcată pe pat şi a plutit până sus pentru a se uita la număr. Ea a precizat corect numărul aşa cum era scris pe hârtie.

Dr. Tart şi colaboratorii săi au încercat să se gândească la modalităţile în care ea ar fi putut să facă acest lucru fără mijloace parapsihologice. Explicaţia cea mai plauzibilă, nu a fost tocmai plauzibilă.

Domnişoara Z a fost aleasă pentru experiment deoarece a relatat că se trezea de multe ori noaptea plutind aproape de tavan, privind în jos la trupul ei.

Dr. Tart a descris-o pe Domnişoara Z astfel: "Observaţiile mele informale despre ea pe o perioadă de mai multe luni (fără îndoială distorsionate de faptul că o persoană nu îşi poate descrie prietenii obiectiv), a condus la imaginea unei persoane care, în unele privinţe era destul de matură şi strălucită, dar în altele era atât de deranjată psihic că uneori, atunci când îşi pierdea controlul, ea ar fi putut, eventual, să fie diagnosticată cu schizofrenie".

Studiul său a fost publicat în Jurnalul Societăţii Americane pentru Cercetare Psihică din 1968.