Mituri despre renunţarea la fumat

Mituri despre renunţarea la fumat
Mituri despre renunţarea la fumat (Facebook)

Când vine vorba despre renunţarea la fumat, multă lume are concepţii total greşite în privinţa efectelor pe care le-ar putea avea abandonarea acestui viciu asupra organismului.

Este uşor de observat că în faţa tutunului nu suntem cu toţii egali. Anumite persoane nu se apucă niciodată de fumat, altele încep târziu iar altele nu se mai pot opri. Un alt fapt interesant este acela conform căruia femeile, deşi încep să fumeze mai târziu decât bărbaţii, dezvoltă un grad de dependenţă mai mare şi renunţă cu mai mare dificultate la acest obicei. Este deci important să ştim că dincolo de voinţă sau motivaţia fiecăruia mai există şi un motiv biologic care influenţează uşurinţa de a trece peste efectele pe termen scurt ale renunţării la fumat.

Sevrajul nicotinic, de care se tem mulţi fumători, recunoscut ca boala de DSM-IV, este definit ca totalitatea simptomelor care apar la oprirea aportului de nicotină după o utilizare îndelungată. Cauza este simplă: fiind un drog în adevăratul sens al cuvântului, tutunul perturbă funcţionarea creierului, generând o dependenţă atât fizică cât şi psihică.

În general fumătorii au tendinţa de a exagera dezavantajele renunţării la fumat (efectele sevrajului) şi de a minimaliza beneficiile (îmbunătăţirea stării de sănătate, a performanţelor fizice, a aspectului exterior, a finanţelor personale). Dar aceasta nu înseamnă că au dreptate.

Stresul asociat cu renunţarea la tutun, teama de îngrăşare şi convingerea că, pentru sănătate, acest gest este deja tardiv - sunt câţiva dintre factorii care îi conving pe fumători să nu renunţe la ţigară. Ceea ce explică varietatea de mituri ce au luat naştere în legătură cu renunţarea la acest viciu. În plus, industria ţigărilor este una extrem de profitabilă, aşa că unele mituri vin chiar de la producători.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Mă voi îngrăşa!”

Este cel mai răspândit mit din păcate printre fumători. Însă ţigările şi greutatea corporală nu prea au nicio legătură între ele. Fumatul nu slăbeşte, nicotina nu arde în mod miraculos caloriile. De ce persistă totuşi acest mit? Pentru că cele mai multe persoane au tendinţa de a compensa fumatul cu mâncatul, aşa se explică de ce pantalonii încep să vă strângă după ce v-aţi lăsat de fumat. Dacă continuaţi să mâncaţi doar atât cât vă trebuie nu veţi avea această problemă.

Mituri despre renunţarea la fumat. “După ani întregi de fumat, sănătatea nu se va mai îmbunătăţi”

Nu este niciodată prea târziu pentru a vă bucura de beneficiile renunţatului la fumat. De fapt, s-a dovedit că după numai un an de la abandonarea viciului, riscul de a dezvolta boli de inimă scade la jumătate. După numai 20 de minute de la renunţarea la fumat bătăile inimii şi tensiunea arterială revin la normal. După 12 ore de la renunţarea la fumat nivelul de monoxid de carbon din sânge se normalizează. După două, trei luni de la renunţarea la fumat funcţionarea plămânilor şi circulaţia se îmbunătăţesc.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Nu voi putea face faţă stresului fără ţigări”

Deşi foarte mulţi oameni fumează atunci când sunt stresaţi, de fapt s-a dovedit că nefumătorii sunt mai puţin anxioşi decât fumătorii, iar fumătorii care au abandonat viciul sunt mai puţin anxioşi decât foştii fumători. De ce persistă acest mit? Pentru că s-a creat obiceiul printre fumători să fumeze când sunt stresaţi, iar după ce se vor lăsa nu vor şti ce să facă în momentele de stres. De fapt nu ţigările îi liniştesc pe fumători, ci faptul că se îndepărtează de birou şi de probleme liniştindu-se astfel. Dar asta puteţi să faceţi şi fără să fumaţi.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Bunicul a fumat toată viaţa şi a trăit până la 80 de ani”

Este adevărat, există persoane al căror bagaj genetic le fereşte de alterarea celulelor corpului prin fumat şi formarea tumorilor canceroase sau instalarea unor boli grave. Însă aceste situaţii sunt rare, atrag atenţia specialiştii. În schimb, la nivel mondial, 5,4 milioane de oameni mor din cauza fumatului. Mai precis, la fiecare 6,5 secunde, un fumător sau un fost fumător moare din cauza bolilor pe care ţigările le-au provocat sau le-au favorizat, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Prin urmare, şansele ca dvs. să vă număraţi printre cei cu varianta genetică cu efect protector, care vă va ajuta să aveţi o viaţă lungă în ciuda fumatului, sunt foarte mici.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Produsele cu nicotină sunt la fel de nocive ca şi ţigările normale”

Studiile au arătat că a te lăsa de fumat pur şi simplu, fără niciun un ajutor din exterior, nu funcţionează pentru toată lumea. Cele mai multe persoane care încearcă să se lase de fumat în acest mod se vor reapuca după un timp. Şansele de a reuşi sunt mai mari dacă se combină voinţa de a renunţa la viciu cu câteva şedinţe de consiliere psihologică. Statisticile arată că ajutorul psihologic creşte cu 60% rata de succes a programului de renunţare la ţigări. Iar medicamentele cu nicotină (gumă, pastile, plasturi) dublează şansele. Toate acestea sunt oferite gratuit în cadrul programului naţional „Stop fumat!“ care se află în desfăşurare în România. Unii însă gândesc că şi aceste produse pe bază de nicotină sunt la fel de nocive. Dar trebuie ştiut că atunci când este administrată conform recomandărilor medicului, nicotina este sigură. Chiar dacă am folosi produse cu nicotină zi de zi, timp de mai mulţi ani, tot ar implica mai puţine riscuri pentru sănătate decât fumatul. Aceasta pentru că produsele pe bază de nicotină destinate persoanelor care vor să renunţe la fumat conţin, de regulă, doar nicotină. Pe când ţigările au în compoziţie, pe lângă nicotină, încă aproximativ 4.000 de compuşi nocivi, dintre care peste 60 sunt cunoscuţi drept cancerigeni.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Ţigările light, mai bune”

Cei care trec la ţigări "light" tind să inhaleze o cantitate mai mare de fum. "Practic, îşi adaptează modul de a fuma pentru a-şi da doza de nicotină cu care şi-au obişnuit creierul: fumează mai multe ţigări, trag mai adânc sau mai prelung din ţigară şi o fumează în totalitate", atenţionează pneumologii.

De fapt, este un lucru dovedit statistic că cele mai multe persoane care au intenţia de a se lăsa de fumat trec, mai întâi, de la ţigări „puternice“ la unele mai „slabe”. Pe acest lucru au mizat şi producătorii de ţigări „light“, care vând iluzia că fumând acest tip de ţigări, riscurile asupra sănătăţii vor fi mai mici şi, în plus, corpul se va dezobişnui treptat de cantitatea mare de nicotină pe care o aveau ţigările „normale“.

Se ştie deja că în ţigările „light” se adaugă substanţe care sunt chiar mai nocive decât nicotina. Iar cât priveşte dezobişnuinţa organismului de ţigară, aceasta este încă o iluzie. Deoarece dependenţa fizică, biologică de nicotină este cu mult mai „uşoară“ decât cea psihică, de gest. Prin urmare, înlocuirea gestului de a fuma ţigări puternice cu gestul de a fuma ţigări „light” nu are niciun efect in procesul de renunţare la fumat.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Ţigara electronică, un ajutor de nădejde”

Ţigara electronică nu este eficientă pentru cei care vor să se lase de fumat, atrag din nou atenţia specialiştii. Aici intervine aceeaşi explicaţie ca în cazul ţigărilor „light”. Este mult mai dificil să te laşi de ţigări înlocuind gestul de a fuma ţigări reale cu gestul de a fuma ţigări electronice. În plus, şi ţigara electronică are în compoziţie substanţe nocive care, la fel ca în cazul ţigărilor normale, ajung şi în organismului fumătorului, dar şi în corpul celor din jur, prin intermediul aburului. În multe situaţii, compoziţia chimică a acestor dispozitive nici nu este înscrisă pe ambalaj, prin urmare testările şi reglementările în acest domeniu lasă de dorit.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Trebuie să renunţi brusc”

Unii fumători cred că renunţarea la tutun se face brusc şi că voinţa este singurul lor ajutor. Acest mit este parţial adevărat. Într-adevăr, voinţa este esenţială, dar reuşita este garantată şi de ajutorul unui consilier ori al medicamentelor, inclusiv al produselor ce conţin nicotină ca plasturii ori guma.

Mituri despre renunţarea la fumat. „Dacă mă las o să mă plictisesc când ies cu prietenii şi o să vreau să fumez”

Este jumătate din “obstacolul mental” de care vă loviţi atunci când vreţi să vă lăsaţi de fumat. Ideea este următoarea: după trei săptămâni de ne-fumat trece senzaţia de a vrea să fumaţi, poate nu şi pofta mentală. Adică nu mai ştiţi cum este să fumaţi, fiziologic vorbind, şi deveniţi atenţi la alte senzaţii. Aşa că vă puteţi organiza altfel sistemul de “pofte” şi relaxări, – sunt destule pe lumea asta!

Mituri despre renunţarea la fumat. „Reduc ţigările şi va fi bine”

Reducerea numărului de ţigări nu este o strategie eficientă întrucât, aşa cum se întâmplă şi în cazul celor care trec la variante "light", fumătorii ajung să tragă mai mult din fiecare ţigară.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook