Noile sancţiuni aplicate Rusiei lovesc şi giganţi petrolieri occidentali

Logo-ul concernului britanic BP.
Logo-ul concernului britanic BP. (BEN STANSALL / AFP / Getty Images)

Ultimul val de sancţiuni aplicat Rusiei de Statele Unite şi Uniunea Europeană va bloca cea mai strânsă zonă de cooperare economică dintre Rusia şi Occident: sectorul energetic.

Noile sancţiuni dezvăluite vinerea trecută ţintesc băncile, companiile energetice şi cele din domeniul apărării ale Rusiei.

Aceste sancţiuni vor bloca unele dintre cele mai mari companii ale Rusiei de la accesarea pieţelor de capital europene, cât şi a serviciilor şi a tehnologiilor străine.

Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei al SUA, sancţiunile sunt necesare ”datorită eforturilor continue ale Rusiei de a destabiliza estul Ucrainei”.

Cel mai mare sector al industriei ruse este cel al gazului şi petrolului, iar ultima rundă de sancţiuni dă o lovitură puternică ambiţiilor petroliştilor ruşi. Sancţiunile ”interzic exporturile de bunuri, serviciile (excluse fiind cele financiare - n.r.) sau tehnologia folosită în timpul operaţiunilor de explorare sau producţie în ape adânci, în Oceanul Arctic, sau proiectelor de şist care au potenţialul să producă petrol”, se precizează în comunicatul Trezoreriei.

Într-un efort coordonat, Uniunea Europeană a adoptat aceleaşi sancţiuni ca Statele Unite.

Practic, Rusia nu va mai avea acces la tehnologiile occidentale, ce îi sunt necesare pentru forarea rezervelor neatinse şi greu de accesat aflate în apele adânci ale zonei arctice.

Aceste sancţiuni vor avea cel mai mare impact de până acum asupra companiilor occidentale, de vreme ce măsurile le interzic acestora să coopereze pe viitor cu omologii lor ruşi la proiectele de explorare şi forare petrolieră - ceea ce le-ar putea ameninţa câştigurilor viitoare.

Impactul sancţiunilor asupra Exxon Mobil

Aceste noi sancţiuni nu vor încetini ambiţiile companiei Exxon Mobil cu sediul în Irving, Texas, care are un acord de cooperare de tip joint venture cu gigantul petrolier rus Rosneft, în valoare de 500 de milioane de dolari, pentru forarea de ţiţei în Arctic.

Momentul în care au lovit sancţiunile este impecabil. Joint venture-ul a început forarea petrolieră în Marea Kara a Rusiei luna trecută, însă, potrivit noilor sancţiuni, Exxon Mobil mai are timp până la 26 septembrie pentru a înceta operaţiunile.

Doar preţul sondelor se ridică la 700 de milioane de dolari.

În prima zi a operaţiunilor, eminenţa cenuţie de la Kremlin, omul care a eneficiat cel mai mult din hăcuirea companiei Yukos - directorul Rosneft Igor Sechin – care este vizat în mod personal de sancţiunile din august – a numit proiectul comun din Marea Kara ”cel mai important eveniment al anului pentru industria petrolieră şi gaziferă”, potrivit rapoartelor ruse.

Explorarea a început în august şi se aştepta să continue câteva luni înainte de începerea iernii ruse. În timp ce se aşteaptă ca operaţiunile din Kara să nu producă cantităţi semnificative de ţiţei în viitorul apropiat, acestea reprezentau primul pas în care Exxon şi Rosneft sperau să obţină un venture productiv.

În 2012, Exxon a semnat o înţelegere de 3,2 miliarde de dolari cu Rosneft pentru a obţine accesul la unele porţiuni din zona arctică aflată sub controlul Rusiei, care ar putea produce miliarde de barili de ţiţei în viitor.

Este improbabil ca stoparea exploatărilor să aducă daune materiale în viitorul apropiat Exxon-ului, de vreme ce cheltuielile în Rusia reprezintă o porţiune mică a costurilor totale de explorare. Totuşi, o amânare semnificativă a exploatării va reduce valoarea la bursă a acţiunilor Exxon Mobile. Acţiunile Exxon Mobil au scăzut cu 1,25 de dolari (1,29%), până la 95,78 dolari, la Bursa din New York.

Îngrijorări pentru BP şi Shell

Gigantul petrolier britanic BP deţine 20% din acţiunile Rosneft.

La începutul anului, BP avertiza deja că următoarele sancţiuni aplicate Rusiei ar putea să-i afecteze posibilităţile de afaceri. Dintre toţi giganţii petrolieri ai Occidentului, BP are cele mai strânse legături cu industria petrolieră rusă, aproximativ 30% din producţia sa totală de petrol provenind din teritoriile ruse.

Royal Dutch Shell deţine 28% din profiturile obţinute de gigantul gazifer Gazprom OAO în Marea Ohotsk. De asemenea, compania deţine un joint venture cu Gazprom în câmpurile Bazhenov, o formaţie de şist siberiană cu un potenţial ridicat pentru extragerea ţiţeiului brut din şisturi bituminoase, asemănătoare cu bazinul de şist Bakken din Statele Unite.

Chevron Corp. şi Conoco Phillips au de asemenea proiecte în Rusia, care ar putea fi afectate de sancţiuni.