"Nu voi avea odihnă până când toţi membrii Parlamentului European nu vor afla ce se întâmplă în România". Interviu cu Stefan Bernhard Eck (VIDEO)

Material video pe pagina originală Epoch Times.

Câinii comunitari din România au încetat să mai fie strict o problemă românească. Eutanasierea maidanezilor, condiţiile adesea crude din adăposturile pentru patrupede, precum şi numeroasele agresiuni ale hingherilor la adresa reprezentanţilor ONG-urilor pentru protecţia animalelor, au făcut înconjurul întregului continent, depăşind chiar graniţele lui.

"Mulţi oameni din ţări europene, din Germania şi multe alte ţări, au primit informaţii, sunt la curent cu modalitatea în care sunt tratate animalele străzii. Şi multe din aceste persoane sunt extrem de critice faţă de modul în care se încearcă 'rezolvarea' problemei câinilor comunitari în România", a declarat europarlamentarul german Stefan Bernhard Eck, într-un amplu interviu acordat duminică publicaţiei Epoch Times.

Dl Eck, europarlamentar din partea Partidului pentru Oameni, Mediu şi Protecţia Animalelor, a venit la Bucureşti special pentru a lua parte la un protest organizat sâmbătă, în faţa Guvernului României, împotriva uciderii în masă a câinilor comunitari. Cu ocazia acestui protest, europarlamentarul german li s-a adresat atât iubitorilor de animale, cerându-le "să nu renunţe niciodată să-şi spună punctul de vedere şi să lupte pentru găsirea unei soluţii umane la problema câinilor vagabonzi", cât şi Guvernului şi autorităţilor, cărora le-a cerut să oprească uciderea animalelor.

Concomitent cu evenimentul de sâmbătă din România în 43 de oraşe din Europa şi din întreaga lume – Germania, Finlanda, Elveţia, Columbia, Belgia, Marea Britanie, Turcia, Austria, Spania, Portugalia etc. - au avut loc demonstraţii de protest împotriva uciderii câinilor vagabonzi din România, a explicat europarlamentarul german, arătând că problema câinilor maidanezi din România nu mai este demult un subiect exclusiv românesc.

"Şi alte ţări din sudul Europei se confruntă cu problema câinilor vagabonzi, însă în niciuna nu au fost raportate astfel de acte de cruzime ca în România", a mai adăugat Stefan Eck, explicând că, în viziunea sa, soluţia pentru rezolvarea problemei câinilor comunitari este sterilizarea, nu eutanasierea.

Stefan Eck a mai precizat că nu-şi va găsi liniştea până când problema câinilor vagabonzi din România nu va fi adusă la cunoştinţă fiecărui europarlamentar.

"Nu voi avea sub nicio formă nici linişte, nici odihnă până când fiecare membru al Parlamentului European nu va avea o informaţie corectă şi detaliată despre ce se întâmplă aici, în România. Sunt curios să văd, când toţi cei 751 de europarlamentari vor condamna chestiunea care se întâmplă în România, cum va reacţiona şi dacă va reacţiona Guvernul României", a declarat dl Eck.

Menţionăm în context că grupul parlamentar din care face parte dl Eck i-a adresat în urmă cu patru zile o scrisoare deschisă preşedintelui Băsescu, pentru a-şi exprima îngrijorarea faţă de actele de cruzime la care sunt supuşi câinii vagabonzi şi de agresiunile angajaţilor Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) împotriva apărătorilor drepturilor animalelor.

Aflaţi mai multe despre cum este percepută în afara ţării problema câinilor vagabonzi urmărind interviul cu europarlamentarul Stefan Bernhard Eck şi cu dl Claudiu Dumitriu, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor.

Sunt curios să văd, când toţi cei 751 de europarlamentari vor condamna chestiunea care se întâmplă în România, cum va reacţiona şi dacă va reacţiona Guvernul României

Context

Vizita europarlamentarului german în România vine pe fundalul acutizării tensiunilor între apărătorii drepturilor animalelor şi autorităţi. Activiştii pentru drepturile animalelor acuză autorităţile că au transformat câinii vagabonzi într-o afacere cu multe zerouri. La rândul lor, autorităţile susţin că numai prin omorârea animalelor se poate rezolva problema câinilor comunitari şi susţin că ONG-urile încearcă să blocheze activitatea.

Reamintim că problemă maidanezilor a explodat la începutul lui septembrie 2014, când Ionuţ Anghel, un băieţel de 4 ani, a fost omorât în Bucureşti de câini, se presupune comunitari. După moartea copilului, câinii maidanezi, fie ei agresivi sau blânzi, au fost asimilaţi de autorităţi unui rău care trebuie stârpit oricum şi în orice condiţii. Prin extensie, cei care apără patrupedele au devenit şi ei ţinta a numeroase abuzuri ce merg de la intimidări şi şicane în trafic până la agresiuni fizice.

Pe internet au circulat recent imagini video cu şeful ASPA lovind cu pumnii nişte iubitori de animale, după ce în prealabil le tamponase acestora maşina. De asemenea, numeroşi membri ai unor ONG-uri au depus plângeri penale împotriva hingherilor, după ce au fost agresaţi de aceştia.

Între timp, conform reprezentanţilor ONG-urilor, cânii agresivi sunt lăsaţi intenţionat pe stradă, pentru a întreţine frica de maidanezi, iar hingherii umplu masiv adăposturile deja supraaglomerate cu patrupede non-agresive, adesea cu stăpân, toate acestea pentru bani.

Lupta pentru salvarea versus eutanasierea câinilor vagabonzi a ajuns şi în instanţă, fiind contestat însuşi actul normativ care reglementează modul în care trebuie tratată problema.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a suspendat pe 20 iunie normele metodologice la legea care permite eutanasierea câinilor maidanezi. Suspendarea normelor a fost făcută la solicitarea fundaţiei Vier Pfoten, care a arătat că există neconcordanţe între textul legii şi norme. Astfel, legea prevede concesionarea serviciilor de gestionare a câinilor fără stăpân doar de către ONG-uri şi fundaţii, în timp ce normele permit concesionarea/încredinţarea sau delegarea acestor servicii firmelor. Vier Pfoten a susţinut că, prin concesionarea seviciilor aferente către companii private, "se deschide poarta pentru conflicte de interese şi deturnarea banilor publici".

Guvernul a atacat cu recurs hotărârea CAB, iar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt pe rol şi solicitările prin care Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor şi Fundaţia pentru Protecţia Animalelor Vier Pfoten România cer anularea acelor articole din normele metodologice care permit maltratarea animalelor şi transformarea problemei acestora într-o afacere.