O nouă platformă civico-politică lansată de Ziua Internaţională a Democraţiei: DEMOS

Lansare Demos
Lansare Demos (Demos)

Pe scena politică românească a fost lansată, joi, de Ziua Internaţională a Democraţiei, o platformă civico-politică intitulată ''Democraţie şi Solidaritate - Demos'', platformă ce va deveni, în viitor, partid politic.

Printre iniţiatorii acestei platforme intitulate sugestiv ''Demos'' se numără lectorul universitar Claudiu Crăciun, devenit cunoscut opiniei publice în urma protestelor împotriva exploatărilor cu cianuri de la Roşia Montană, politologul Andrei Ţăranu - conferenţiar universitar, Camil Pârvu, conferenţiar universitar la Universitatea din Bucureşti, activistul de mediu Dan Bărbulescu, istoricul Mihai Burcea de la Miliţia Spirituală etc.

Potrivit iniţiatorilor, Demos îşi propune să contribuie la o implicare mai mare a cetăţenilor în viaţa cetăţii şi să aducă pe agenda politică problemele sociale şi de mediu.

"În ultimii ani s-a văzut că anumite schimbări nu se pot face fără cetăţeni. Anii 2012, 2013 şi ce s-a întâmplat ne-au arătat că există o energie în societatea românească, există capacitate de mobilizare, provocarea este cum o aducem în spaţiul politic, acolo unde se iau deciziile. În ultimii ani, am văzut că oamenii nu mai stau pasivi, ca în cazul 'Roşia Montană', unde o comunitate locală cu mare greu a rezistat abuzului dinspre o corporaţie foarte puternică.

Faptul că ne-am mobilizat în toată ţara a arătat că există solidaritate şi că nu ne lăsăm concetăţenii la greu, fie că sunt în Roşia Montană, fie că sunt în Pungeşti sau în alte localităţi şi probabil acesta este mesajul cel mai important, avem nevoie de democraţie, avem nevoie de solidaritate, avem nevoie să nu mai sacrificăm pe nimeni.

Nu mai trebuie sacrificat mediul, nu mai trebuie să sacrificăm drepturile şi prosperitatea angajaţilor, trebuie să avem grijă de toată lumea. Astăzi, după 26 de ani, România e ţara cu cea mai mare rată de sărăcie din UE, despre aceste lucruri vrem să discutăm", a declarat Claudiu Crăciun, lector universitar la SNSPA.

La rândul său, Camil Pârvu, conferenţiar universitar, a subliniat că în ultimii 4-5 ani numărul de contracte pe salariul minim s-a triplat, 86% din populaţie lucrează sub salariul minim pe economie, de unde reiese limpede că este nevoie de o" platformă care să aibă un accent extrem e serios pe problematica socială, alături de problematica de mediu, a egalităţii de şanse şi a drepturilor cetăţenilor."

Nu în ultimul rând, politologul Andrei Ţăranu a precizat că "ceea ce îşi propune Demos este să aducă mai multă democraţie, mai mult interes al cetăţeanului faţă de viaţa publică iar acest lucru nu se poate realiza decât cu o mai mare incluziune a cetăţenilor în viaţa publică a cetăţii. Avem de-a face cu multă ipocrizie, partidele vorbesc de egalitate de şanse şi de reprezentare dar realitatea este cu totul alta."

Printre vorbitori s-a numărat şi Dan Bărbulescu, activist de mediu, acesta subliniind faptul că deşi protecţia mediului e foarte prezentă la nivel de discurs, la nivel de politici şi de implicare a statului, la nivel de administraţie, este absentă.

"Ceea ce îşi propune Demos este să împingă nişte teme curajoase de protecţia mediului acolo unde se fac politicile şi să gândească acest domeniu prioritar, strategic, pe termen lung, să adapteze.

Demos îşi propune să pună în dezbatere nişte teme curajoase care lipsesc din politice publice, cum ar fi problema resurselor, redevenţele, de exemplu, pe care statul român le primeşte din exploatarea resurselor, implicarea comunităţilor locale în proiecte de protecţia mediului sau în decizii de protecţia mediului care le afectează, teme care au legătură cu tranziţia de la folosirea combustibililor fosili la resurse regenerabile de energie. Credem că putem să urcăm în discursul public astfel de teme, credem că putem să strângem oameni care se pricep, specialişti, în aceste domenii, astfel încât protecţia mediului să devină un domeniu prioritar, strategic. Ignorarea problemelor de mediu provoacă sărăcie şi dezechilibru", a declarat Bărbulescu.

Iniţiatorii Demos au precizat că platforma îşi propune să devină partid în viitorul apropiat - de altfel, actele au fost depuse la tribunal încă din iunie - dar nu va participa la alegerile din toamnă. Ca primă prioritate, fondatorii DEMOS îşi propun să realizeze o serie de dezbateri în afara Bucureştiului, pentru a afla care sunt problemele din ţară.

Printre principalele aspecte care stau la baza construcţiei Platformei Demos, conform membrilor fondatori, se numără: Reducerea sărăciei, inegalităţilor şi privilegiilor ce macină societatea din interior şi o condamnă la instabilitate şi subdezvoltare; Trecerea de la un model economic bazat pe mâna de lucru ieftină, pe dumping social şi de mediu, la unul centrat pe producţie, inovaţie, cooperare şi sustenabilitate; Transformarea accesului general la educaţie, sănătate şi cultură în priorităţi ale guvernării; Guvernarea transparentă şi competentă, responsabilă în faţa cetăţenilor şi capabilă să reziste abuzului de putere şi tentativelor de capturare a statului; Politici de gen coerente menite să îmbunătăţească statutul social, economic şi politic al femeilor; Responsabilitatea faţă de natură şi construirea de instituţii puternice de protecţie a biodiversităţii, a apei şi aerului; Oprirea exploatării distructive a resurselor naturale şi integrarea priorităţilor de dezvoltare economică cu cele legate de mediu şi protecţie a comunităţilor locale.