Plantele dumneavoastră de interior pot gândi, vorbi, citi gândurile: Noi cercetări aduc dovezi

.
. (Epoch Times)

Noile cercetări ale unei echipe de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Australia de Vest (UWA) arată că plantele au memorie pe termen lung. Concluzia se adaugă la un mănunchi întreg de cercetări care au demonstrat că plantele au procese "mentale" de nivel ridicat, inclusiv capacitatea de a simţi teamă şi fericire, capacitatea de a comunica şi chiar capacitatea de a ne citi gândurile.

Prinţul Charles spunea odată că a vorbit cu plantele şi că acestea au răspuns.

Aşa cum se subliniază în articolul de pe site-ul The Economist (http://www.economist.com/blogs/babbage/2014/01/botany?fsrc=scn/gp/wl/bl/memoryinplants) conform noilor cercetări legate de memoria plantelor, Prinţul Charles s-a confruntat cu ridicolul pentru declaraţia sa, dar poate că aceasta va fi recunoscută la adevărata sa valoare în curând.

Iată câteva lucruri despre "mintea" plantelor.

1. Plantele au memorie pe termen lung: noi cercetări

Dr. Monica Gagliano a condus studiul UWA, care a fost publicat în revista Oecologia.

Ea şi echipa ei au lăsat să cadă ghivece cu plante Mimosa pudica, pe spumă de amortizare, de la o înălţime care să şocheze plantele, dar fără a le face rău. Plantele mimosa au fost alese pentru un atribut unic: îşi închid frunzele atunci când se simt ameninţaţe şi prin urmare reacţia lor la stimuli este uşor de observat.

Ceea ce au dorit să vadă cercetătorii este dacă plantele au fost capabile să înveţe că şocul nu le face rău. De asemenea, au vrut să vadă dacă şi-ar putea aminti acest lucru, pe o perioadă extinsă de timp.

Plantele şi-au oprit reacţia după câteva căzături, arătând că au învăţat că acţiunea nu a fost periculoasă. Cercetătorii s-au asigurat că nu a fost pur şi simplu din cauză că plantele au obosit şi n-au mai putut reacţiona, aşa că le-au aplicat un stimul diferit - la care ele au reacţionat imediat.

Testele au fost efectuate pe multiple plante pe diverse perioade de timp.

Unele plante au fost lăsate în pace timp de 28 de zile după un test iniţial de câteva căzături. După atât de multe zile, plantele şi-amintit încă lecţia învăţată şi nu au reacţionat la cădere, deşi au reacţionat la alţi stimuli.

Cum pot plantele gândi fără creier?

Deşi plantele nu au creier şi sisteme neuronale observate la alte organisme cu facultăţi mentale superioare, cercetătorii au început să presupună existenţa unor sisteme alternative. De exemplu tot The Economist explică cum că plantele au căi bine formate, prin care pot transmite informaţii sub formă de semnale electrice.

2. Plantele au sentimente

Regretatul Cleve Backster a făcut o descoperire uimitoare în 1966, care a zguduit felul în care oamenii privesc plantele.

Backster a lucrat ca agent CIA, specializat în detectorul de minciuni. El a dezvoltat tehnici de poligraf care sunt şi azi încă în uz în agenţiile militare şi guvernamentale americane.

Backster a efectuat un experiment pe plantele dragon, detaliat în cartea sa "Viaţa secretă a plantelor".

El a luat două plante Dracaena şi a conectat una dintre ele la un detector de minciuni. El a rugat apoi o persoană să calce în picioare cealaltă plantă. Când a fost efectuată această acţiune "poligraful a arătat că planta care a asistat la strivire manifesta starea de teamă".

Backster a mers mai departe cu cerecetările. Planta care înregistrase teama fost testată din nou. Mai multe persoane au fost aduse în camera în care era planta, inclusiv persoana care călcase planta iniţial. Poligraful nu a arătat nici o reacţie la necunoscuţi, dar atunci când "criminalul", care călcase planta iniţial, a intrat în cameră, a arătat din nou frică. Concluziile pe care le-au tras oamenii de ştiinţă arată că planta respctivă avea memorie şi putea recunoaşte "criminalul".

Plantele arată fericirea când sunt udate, a constatat Backster, şi, mai înspământător, au capacitatea de a citi gândurile oamenilor.

3. Plantele pot citi gândurile

Între experimente, la un moment dat Backster s-a gândit să examineze reacţia unei plante atunci când i se ard frunzele. Imediat cum a avut ideea de a face rău plantei "poligraful a arătat cum planta deja reacţiona cu teamă".

Descoperirile lui Backster au fost reproduse de către alţi cercetători, inclusiv de oamenii de ştiinţă ruşi Alexander Dubrov şi Marcel Vogel, care lucrau la IBM la momentul studiilor sale.

Epoch Times a realizat un interviu în profunzime cu Backster înainte de moartea sa. Se poate vedea seria de două părţi : http://www.theepochtimes.com/n3/164582-primary-perception-the-secret-life-of-life-part-1


4. Plantele pot "vorbi"

Comunicarea plantelor este un domeniu de studiu. Dr. Gagliano a efectuat cercetări recente pe această temă. Într-un studiu publicat în revista Oxford (http://beheco.oxfordjournals.org/content/24/4/789.full) în 2012, Gagliano a explicat că acest lucru este de mult timp cunoscut - plantele produc unde sonore.

Mulţi au considerat aceste unde sonore ca fiind accidentale, produse de reacţia plantelor la deshidratare mai degrabă decât comunicaţii intenţionate. Dar Gagliano susţine că nu mai este atât de sigură de asta.

Ea a urmărit modalităţile în care comunică plantele. Procesul deocamdată înţeles prin care plantele creează unde sonore se numeşte cavitaţie. Acesta apare atunci când plantele sunt deshidratate şi coloana de apă este tensionată. Cu toate acestea Galiano crede că "semnalele acustice emise de plante sunt atât de numeroase încât părea întotdeauna extrem de improbabil ca fiecare eveniment acustic să fi fost doar produsul procesului de cavitaţie... şi, de fapt, dovezi recente indică acum faptul că plantele generează sunete independent de deshidratare şi independent de procesul de cavitaţie".

"Deşi mecanismele folosite de animale pentru perceperea mediului şi pentru a comunica între ele au fost mult timp un subiect de interes ştiinţific intens, studiul despre comunicarea plantelor, există, dar nu este încă la fel de avansat şi recunoscut", a scris Gagliano. "Aceasta este în special cazul pentru plantele bioacustice, şi este surprinzător dacă luăm în considerare faptul că abilitatea de a simţi sunetele şi vibraţiile este o modalitate senzorială filogenetică veche ce stă în spatele organizării comportamentului tuturor organismelor vii şi a relaţiei cu mediul lor".

Aşa că aveţi grijă ce faceţi pe acasă, în faţa plantelor dvs. S-ar putea să vă ţină minte.