Proiect de lege marca Macovei. Parlamentul nu mai trebuie să fie „scutul care apără corupţii”

Monica Luiza Macovei
Monica Luiza Macovei (Epoch Times România)

Europarlamentarul PDL Monica Macovei a anunţat joi, pe blogul personal, că propunerile sale privind simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare au fost depuse în Parlamentul României, fiind susţinute atât de PNL, cât şi de PDL.

„Popescu Florin Aurelian (PMP, fost PDL), Isăilă Marius Ovidiu (PSD, fost PDL), Chiţoiu Daniel (PNL), Cosma Vlad Alexandru (PSD), Vosganian Varujan (PNL), Stan Ion (PSD), Victor Paul Dobre (PNL), Borbely Laszlo (UDMR) sunt politicienii care în ultimii 2 ani au scăpat de urmărire penală sau de arestare preventivă pentru că Parlamentul României a blocat Justiţia, făcând scut în jurul acestor politicieni suspectaţi de corupţie. Pentru ca politicienii să nu mai fie deasupra legii, am iniţiat şi scris un proiect de lege, asumat de PDL şi PNL. Propunerile mele privind simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare au fost depuse în Parlamentul României”, a declarat Monica Macovei.

Potrivit noilor modificări, în Comisia juridică votul asupra cererii de ridicare a imunităţii parlamentare a unui senator, deputat, ministru sau fost ministru va fi deschis, în Plen va fi vot electronic deschis, iar şedinţele vor fi publice. Totodată, Comisia juridică va întocmi şi adopta un raport în termen de maximum 24 de ore, iar plenul Camerei din care face parte senatorul sau deputatul vizat se va pronunţa prin vot în maximum 24 de ore.

De asemenea, în proiectul de lege depus la Parlament se prevede că Plenul şi Comisia juridică verifică exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reţinerii, arestării sau percheziţiei. Este interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, aceasta fiind atributul exclusiv al judecătorilor.

În cazul în care parlamentarul vizat de o cerere de reţinere, arestare sau percheziţie nu este prezent la şedinţa de Plen în care se votează această cerere, poate trimite în scris punctul său de vedere, care va fi citit în Plen.

„În ultimii ani, din 9 nouă cereri de ridicare a imunităţii, Parlamentul a tergiversat şi apoi a respins 8 astfel de cereri, prin vot secret şi cu invocarea unor motive care au depăşit competenţa Parlamentului şi au intrat în domeniul puterii judecătoreşti. Am argumentat în proiectul pe care l-am scris că rolul Parlamentului în aceste proceduri trebuie să constea numai în verificarea existenţei unor indicii privind comiterea unor fapte penale, pe baza motivării din referatul procurorilor, şi nu în examinarea sau interpretarea probelor, aşa cum a arătat şi Curtea Constituţională a României prin Decizia 319/19.06.2013”, a precizat Macovei.

Europarlamentarul a evidenţiat că în respectiva decizie, CCR a afirmat că „examinarea de către Parlament”, prin Camerele sale, sau de către comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, „a probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare ori percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat”.

În aceeaşi Decizie, Curtea Constituţională a dat exemplul Bundestag-ului din Germania, unde „nu se realizează un examen al probelor, iar decizia adoptată nu conţine o calificare a ceea ce este corect ori greşit sau o constatare a vinovăţiei ori nevinovăţiei”.

Propunerea legislativă scrisă de Monica Macovei şi depusă marţi, 24 iunie, în Parlamentul României, modifică şi completează Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea privind responsabilitatea ministerială, în cazul parlamentarilor, miniştrilor şi foştilor membri ai Guvernului.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, se plângea recent că toate solicitările adresate de DNA în acest an Parlamentului pentru obţinerea avizelor de arestare preventivă în dosare care au vizat parlamentari au fost respinse, indiferent de partidul din care făcea parte persoana cercetată.