Protest la sediul SRI împotriva legilor supravegherii

Câţiva activişti ai organizaţiei non-guvernamentale Miliţia Spirituală protestează joi, în faţa sediului central al Serviciului Român de Informaţii, împotriva legilor supravegherii.
Andrei Pricopie
10.07.2014

alte articole

Militia Spirituala blocheaza intrarea in sediul central al SRI. Actiune impotriva legilor supravegherii. (Facebook.com)
Andrei Pricopie
10.07.2014

Câţiva activişti ai organizaţiei non-guvernamentale Miliţia Spirituală protestează joi, în faţa sediului central al Serviciului Român de Informaţii, împotriva legilor supravegherii.

Protestatarii au un banner pe care scrie "1984, de George Maior, ediţie revăzută şi adăugită", cu referire la romanul lui George Orwell.

Potrivit unui comunicat de presă semnat de mai multe ONG-uri, printre care şi Miliţia Spirituală, Legea privind modificarea şi completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicaţiile electronice adoptată pe 2 iulie, de Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă afectează grav dreptul la viaţă privată consfinţit de Constituţie. ONG-urile solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la potenţiale aspecte de neconstituţionalitate.

Legea adoptată este neclară şi are influenţe asupra mai multor domenii, nu doar asupra cartelelor telefonice preplătite. De exemplu:

• toţi cetăţenii care se conectează le sisteme wifi gratuite sau nu vor trebui identificaţi;

• toţi cei 10 milioane de utilizatori de cartele prepay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;

• înregistrarea utilizatorilor se face în condiţii incerte, nu se ştie cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Legea a fost iniţiată de Guvern în luna aprilie 2014 a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), şi chiar mai rapid de Camera Deputaţilor (2 iulie). Asta în ciuda protestelor venite din partea societăţii civile, şi chiar a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă şi mai ales renunţarea la o astfel de măsură.

Guvernul a adoptat această iniţiativă– contestată de societatea civilă – la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie şi internet – cunoscută şi ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă şi disproporţionată în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal.

ONG-urile consideră că legea urmează acelaşi caracter disproporţionat al directivei recent invalidate de instanţa europeană, întrucât, sub pretextul protejării securităţii naţionale, toţi cetăţenii sunt consideraţi suspecţi şi sunt supravegheaţi într-un stil orwellian, specific unei societăţi totalitare. În opinia acestora, Guvernul şi Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetăţenilor şi într-un total dispreţ faţă de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ.

Totodată, proiectul nu a fost transmis societăţii civile şi industriei înainte de adoptarea de către guvern şi niciuna dintre comisiile Senatului nu a fost interesată de alte opinii. Comisiile Camerei Deputaţilor sesizate pe fond doar au simulat dezbaterea publică şi au adoptat proiectul la o zi după ce preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţii a afirmat public că se aşteaptă amendamente şi că proiectul va mai fi dezbătut abia în sesiunea ordinară din toamnă.

„În acest stil tradiţional de ne-dezbatere publică riscăm să intre în vigoare legi lacunare şi care nu au practic niciun efect benefic serios dar care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Istoricul adoptării acestui proiect ne arată adevarata faţă a României digitale dorită de guvernanţi: un spaţiu virtual în care cetăţenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicaţie şi în care datele să fie accesibile direct şi fără mandat tuturor serviciilor secrete şi nesecrete”, reiese din comunicatul citat.

De altfel, legea cartelelor pre-pay a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de Avocatul Poporului, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabillire a duratei stocării datelor cu caracter personal, relatează Mediafax.ro.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor