Ramona Mănescu: De ce nu trebuie să ajungă portul Constanţa pe mâna lui Mazăre

Fostul ministru liberal al Transporturilor Ramona Mănescu a atras atenţia recent, pe blogul personal, asupra problemelor pe care le-ar implicat pierderea controlului statului român asupra Portului Constanţa, mult râvnit de primarul Radu Mazăre.
Andrei Pricopie
27.03.2014

alte articole

Ramona Mănescu (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
27.03.2014

Fostul ministru liberal al Transporturilor Ramona Mănescu a atras atenţia recent, pe blogul personal, asupra problemelor pe care le-ar implica pierderea controlului de către statul român asupra Portului Constanţa, mult râvnit de primarul Radu Mazăre.

Portul Constanţa este un obiectiv strategic şi de interes naţional pentru România, nu doar pentru un oraş, un judeţ sau chiar o regiune, susţine Mănescu, astfel că importanţa sa strategică este una multiplă: economică, energetică, militară, de conectivitate.

„Atrag atenţia asupra unor posibile reacţii negative din partea partenerilor NATO, în special SUA, în cazul pierderii controlului statului român, prin Ministerul Transporturilor, asupra Portului Constanţa. Cedarea controlului Portului Constanţa de la Ministerul Transporturilor la primărie reuşeşte, în mod pervers, să transforme un port la Marea Neagră într-un port la lacul Siutghiol şi să înlocuiască mineraliere şi petrolierele de 300 m lungime cu bărcuţe de fiţe. Pe acelaşi principiu ar trebui trecut Oltchimul în controlul oraşului Râmnicu Vâlcea, iar oraşul Otopeni ar trebui să primească 30% din acţiunile aeroportului Henri Coandă”, a avertizat Ramona Mănescu, care s-a opus acestei iniţiative încă de când era ministru.

„Eu nu vreau să dau portul şi domnul Mazăre ştie lucrul acesta, chiar dacă se supără pe mine, asta este”, declara pe vremea când era ministru Ramona Mănescu. Însă odată cu plecarea de la guvernare a liberalilor, lucrurile urmează să se schimbe.

În prezent, statul deţine 60% din acţiunile portului Constanţa prin Ministerul Transporturilor, Fondul Proprietatea deţine 20% iar Consiliul Local Constan­ţa deţine 20%. Varianta propusă de Mazăre era ca 15% din acţiunile Ministerului Transporturilor să fie listate la Bursă, iar alte 15% să fie date Consiliului Local Constanţa, astfel încât Consiliul Local Constanţa ajungea să deţină 35%, devenind acţionar majoritar.

"Sigur că aş fi vrut mai mult, dar e ok şi aşa", declara Mazăre la începutul lunii martie, ameninţând totodată că dacă Ponta şi Şova nu îşi vor ţine promisiunea, PSD-ul poate să îşi ia la revedere de la voturile constănţenilor. Edilul a adăugat că transferul acţiunilor se va face foarte rapid, fiind în avantajul tuturor ca lucrurile să se întâmple până la alegerile europarlamentare din mai.

Dan Şova, noul ministru al Transporturilor, anunţa la sfârşitul săptămânii trecute planul pe care îl are Guvernul în legătură cu Portul Maritim Constanţa, şi anume de a oferi mai multe acţiuni Primăriei Constanţa pentru ca aceasta să deţină un procent de 33%. Şova a informat că Ministerul Transporturilor va deţine tot 33%, un procent de 14% din acţiuni va fi tranzacţionat pe bursă, Portul Constanţa urmând a fi transformat în companie publică.

„România şi-a luat angajamente în privinţa opţiunilor de dezvoltare şi management al portului atât faţă de partenerii europeni, cât şi faţă de finanţatori (Comisia Europeană) şi partenerii NATO. Participarea cu 60% a Ministerului Transporturilor în acţionariat şi management garantează atât menţinerea acestor angajamente, cât şi continuarea şi valorificarea opţiunilor strategice de dezvoltare şi extindere a Portului Constanţa. Acest control al statului român prin Ministerul Transporturilor este singurul capabil să contracareze interesele de moment, viziunile meschine şi parti-pris-urile unuia sau altuia”, a precizat Ramona Mănescu.

Fostul ministru liberal a subliniat că în prezent, managementul este asigurat de un Consiliu de Administraţie în care PSD Constanţa şi-a impus 6 din cei 7 membri.

„Impunerea unui management de partid în cazul Portului Constanţa, aşa cum a rezultat şi din discuţiile cu operatorii portuari şi sindicatele lucrătorilor din port, anulează orice şansă de creştere a portului şi a traficului prin acesta”, a declarat aceasta.

„Este imposibil să creadă cineva că o primărie cu un buget de 130 milioane de euro şi un grad de îndatorare ce depăşeşte cu 25% nivelul maxim admis, poate manageria proiecte de miliarde de euro, atât cât valorează dezvoltarea Portului Constanţa în următorii ani. La fel, atunci când vorbim de cel mai mare port la Marea Neagră şi unul dintre cele mai mari porturi europene, poartă strategică pentru petrol, gaze, cereale, minereuri, dar şi mărfuri de larg consum de zeci de miliarde de euro, nimeni nu poate crede că o primărie, un primar şi cu atât mai puţin un partid pot reprezenta alegerea corectă de management. Aceste variante pot fi însă preferate de unii, când avem în vedere o evaziune ce atinge nivelul miliardelor de euro”, a adăugat Ramona Mănescu.

În acest context, Mănescu atrage atenţia asupra unor posibile reacţii negative din partea partenerilor NATO, în special SUA, în cazul pierderii controlului de către statul român, prin Ministerul Transporturilor, asupra Portului Constanţa.

De asemenea, Portul Constanţa este parte a unui sistem mult mai amplu care înseamnă interconectare cu hinterlandul, fluviul Dunărea şi cele 16 porturi româneşti de la Dunăre, reţeaua europeană TEN-T, dar şi Connecting Europe Facility, mai susţine fostul ministru, iar toate acestea au implicaţii naţionale şi regionale şi impun o viziune mai amplă, care depăşeşte în mod evident graniţele unui oraş sau ale unui judeţ, şi impun mai ales o capacitate de negociere la nivel european, dar şi cu Turcia, Ucraina sau Georgia.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor