Regizorul Dinu Cocea s-a stins din viaţă la 84 de ani

(photos.com)

Regizorul Dinu Cocea, rămas în memoria românilor cu filme precum “Haiducii lui Şaptecai”, "Ecaterina Teodoroiu", "Săptămâna Nebunilor", a decedat, pe 26 decembrie, la vârsta de 84 de ani, într-un spital din Paris. Regizorul părăsise ţara în 1985, după ce a căzut în dizgraţia regimului comunist.

Regizorul a încetat din viaţă într-un spital din Paris, în urma unei insuficienţe cardiace, în data de 26 decembrie. Familia a hotărât să facă publică vestea morţii sale mai târziu pentru a o menaja pe soţia acestuia, Puşa Cocea.

"Conservase un spirit optimist şi până în ultima clipă proiecta noi realizări profesionale", a declarat Oana Cocea, fiica regretatului artist, citat de Mediafax.

Înainte să moară, regizorul Dinu Cocea avea proiecte legate de un scenariu de film, la care lucra alături de regizorul Radu Nemă şi de fiica lui. Filmul, numit provizoriu "Sub vântul de est" prezintă povestea unui actor francez care vine în România anilor de dinainte de 89, şi are parte de numeroase aventuri, fiind deschisă absurditatea cenzurii regimului comunist, pe care Dinu Cocea, interzis de regimul Ceauşescu a cunoscut-o din plin. Dinu Cocea intenţiona totodată să îşi publice memoriile.

Dinu Cocea, interzis de comunişti

Dinu Cocea s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periş, din judeţul Ilfov.

Ca regizor, Dinu Cocea a cunoscut succesul cu seria de filme istorice precum: “Haiducii” (1966), “Răpirea Fecioarelor” (1968), “Haiducii lui Şaptecai” (1970), “Zestrea domniţei Ralu” (1970), “Stejar, extremă urgenţă” (1973), “Ecaterina Teodoroiu” (1979), “Iancu Jianu, zapciul” (1980), “Iancu Jianu, haiducul” (1981). Cocea a semnat şi scenografia filmelor "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967) şi "Răzbunarea haiducilor" (1967), film ce a fost difuzat, potrivit fiicei artistului, în toate ţările francofone, înainte de '89.

La mijlocul anilor 80, Cocea a căzut în dizgraţia regimului comunist din cauza unui proiect de film „Pe apa Sâmbetei”, în care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeş. Cocea a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce rulau în cinematografe şi pe postul naţional de televiziune. În urma acestui conflict cu autorităţile comuniste, Dinu Cocea a plecat din ţară în 1985, stabilindu-se la Paris.

La ediţia din 2010 a „Festivalului Internaţional de Film” de la Iaşi, lui Cocea i-a fost decernat „Premiul de Excelenţă” pentru întreaga activitate, ca o recunoaştere a contribuţiei aduse cinematografiei româneşti, informează Cinemagia.

În ultimii ani, regizorul a revenit în România, însă îşi petrecea timpul între Bucureşti şi Paris.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură