Salariul minim pe economie şi legea salarizării unitare, dezbătute de Guvern cu partenerii sociali

Guvernul Cioloş va stabili, până la finele mandatului, noul salariu pe economie, salariu ce va fi rezultatul negocierilor între sindicate şi patronate. De anul viitor însă, salariul minim va fi stabilit printr-un mecanism de calcul la care lucrează experţi independenţi, precizează Executivul.
Dacian Cioloş (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Loredana Diacu
28.11.2016

Reprezentanţii Guvernului au discutat luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit (CNT), cu partenerii sociali, despre nivelul salariului minim în anul 2017 şi au prezentat o serie de modificări propuse în proiectul de lege privind salarizarea unitară.

Cu ocazia întrevederii de luni, Guvernul a cerut partenerilor sociali, sindicate şi patronate, ca în următoarele două săptămâni să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2017, urmând ca, până la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim, conform prevederilor legale, se arată în comunicatul de presă remis de Guvern.

La rândul său, premierul Dacian Cioloş a transmis partenerilor sociali că, pentru anul 2017, nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate şi patronate, la fel ca în anii precedenţi. Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează în prezent un grup de experţi independenţi.

“Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschişi propunerilor partenerilor sociali şi suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar şi pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluţia salariului minim”, a declarat Cioloş.

La rândul său, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a precizat că pentru stabilirea salariului minim sunt necesari mai mulţi paşi, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederaţiile sindicale şi de cele patronale, urmând ca, ulterior, să fie convocat un nou Consiliu Naţional Tripartit pentru a se ajunge la un consens.

Pîslaru a mai precizat că pentru a putea asigura predictibilitatea salariului minim pe economie, ministerul a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluţia nivelului salariului minim brut garantat în plată în România şi evaluarea impactului economic şi social al aplicării acestuia.

Studiul, realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, include analize şi evaluări privind efectele economice şi sociale potenţiale ale creşterii salariului minim brut garantat în plată iar rezultatele sale sunt utilizate, într-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism de stabilire a salariului minim brut garantat în plată, conform Recomandării specifice de ţară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul naţional de reformă al României.

"Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat în plată este elaborat de un grup de experţi independenţi, propuşi de partenerii sociali, şi va fi gata până la sfârşitul anului.

Acest studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate în România cu salariul minim şi evidenţiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune cinci scenarii privind creşterea salariului minim şi impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecărui scenariu asupra mediului economic", se mai precizează în comunicatul Guvernului.

O sinteză cu principalele concluzii ale studiului poate fi accesată aici.

Studiul integral este disponibil aici

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul muncii, Dragoş Pîslaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităţilor salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în 2022. Creşterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creşterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al preşedintelui, dar şi că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul actual.

Proiectul mai prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanţă în limita a 5% din buget.

“În privinţa proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel încât să rezolvăm problema inechităţilor din sistem şi să nu afectăm salariile aflate în plată”, a afirmat premierul Dacian Cioloş.

Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali, în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor