Şefa DNA: Corupţia din Sănătate nu se rezolvă doar arestând şi investigând persoane

Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupţiei, mai ales când vorbim de domenii care afectează direct viaţa cetăţenilor, aşa cum este domeniul sănătăţii, a opinat şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi
Laura Codruţa Kovesi (Epoch Times România)

Corupţia din Sănătate nu se rezolvă doar arestând şi investigând persoane, este necesară o abordare strategică de prevenire a fenomenului, a declarat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la dezbaterea "Corupţia în sistemul de sănătate — prevenire şi investigare. Experienţă, bune practici şi provocări", citată de Agerpres.

"Investigaţiile actuale ale DNA în dosarele pe care acum le avem în lucru ne arată că faptele de corupţie se manifestă prin aceleaşi acţiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire şi control, tipologia faptelor investigate şi mecanismele care au permis săvârşirea faptelor se repetă. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupţiei, mai ales când vorbim de domenii care afectează direct viaţa cetăţenilor, aşa cum este domeniul sănătăţii", a precizat şefa DNA.

Cu titlu de exemplu, Kovesi a amintit de o acţiune a procurorilor DNA de săptămâna trecută când un manager de spital care a fost prins în flagrant luând mită pentru încheierea unui contract de achiziţii publice la un spital judeţean.

"În anul 2014, acelaşi director a mai fost trimis în judecată pentru acelaşi gen de fapte. Acest exemplu ne arată că nu se rezolvă corupţia în sănătate doar arestând şi investigând persoane. Dacă acest efort investigativ al organelor de aplicare a legii nu este dublat de măsuri preventive de schimbare a unor proceduri, de introducere a unor mecanisme de management şi control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi", a subliniat procurorul şef al DNA.

În context, Kovesi a pledat din nou pentru schimbarea legislaţiei astfel încât cei anchetaţi şi condamnaţi pentru corupţie să-şi piardă funcţiile publice de care s-au folosit pentru a comite infracţiunile.

"Dacă cei anchetaţi şi condamnaţi pentru corupţie nu-şi pierd funcţiile publice de care s-au folosit pentru a obţine foloase ilicite, vom avea în continuare funcţionari care vor primi mită pentru a încheia contracte în domeniul achiziţiilor publice. Cu siguranţă corupţia în sănătate este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public.

Cât timp planificarea unei achiziţii publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziţii supraevaluate. În continuare se vor folosi banii publici pentru achiziţii de aparatură scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiţii pentru pacienţi", a adăugat Kovesi.

Potrivit procurorului şef al DNA, investigaţiile au dezvăluit că, uneori, sumele primite cu titlu de mită sunt achitate prin conturi deschise la bănci în străinătate, de cele mai multe ori în centre off-shore.

"În corupţia din sistemul de sănătate sunt implicate şi firme sau companii străine, de aceea pentru DNA constituie o prioritate tragerea la răspundere penală atât a persoanelor juridice române, dar şi străine, care se ocupă de comercializarea medicamentelor şi echipamentelor medicale. (...) Este important că avem în lucru cauze în care cooperăm cu parteneri instituţionali din alte ţări, care investighează şi ei companiile, (...) iar schimbul de informaţii este esenţial", a subliniat Kovesi.