Senatul american blochează reforma NSA în privinţa supravegherii în masă

(Brendan Smialowski / Getty Images)

La aproape 18 luni după ce dezvăluirile lui Edward Snowden au dus la decăderea programului american de supraveghere globală, Senatul american a respins marţi cel mai viabil efort politic în aproape patru decenii, de a ţine sub control Agenţia Naţională pentru Securitate (NSA).

Proiectul de reformă, numit USA Freedom Act, privind prelungirea şi modificarea dispoziţiilor Patriot Act, adoptat de urgenţă după atentatele din 11 septembrie 2001, are scopul de a restrânge capacităţile de supraveghere ale NSA în Statele Unite şi de a creşte transparenţa, pentru a pune capăt anumitor practici care i-au şocat pe americani.

Susţinătorii reformei au obţinut doar 58 de voturi din 100 într-un vot de procedură, în timp ce erau necesare 60, pentru a introduce textul pe ordinea de zi a Camerei superioare a Congresului şi a iniţia dezbaterile, relatează ziarul La Stampa.

"Blocarea acestui proiect garantează că programele de supraveghere în masă ale NSA vor continua timp de cel puţin şase luni şi, potenţial, chiar mai mult”, a reacţionat Center for Democracy and Technology, una dintre numeroasele asociaţii care a depus acest proiect de reformă.

Senatorii, în majoritate republicani, au votat pentru respingerea proiectului, care a fost susţinut cu prudenţă de administraţia Obama, giganţii în tehnologie şi majoritatea grupurilor de protejare a libertăţilor civile.

A fost deznodământul unei drame politice derulate pe parcursul unui an întreg, caracterizat prin schimbarea alianţelor şi o reducere a ambiţiilor pentru constrângerea NSA, chiar şi într-un Congres post-Snowden.

Deşi sistemul intern pentru colectarea datelor telefonice nu a blocat niciun atac terorist, înaintea votării proiectului de lege criticii acestuia au declarat că este un cadou pentru terorişti.

Atât administraţia americană cât şi agenţiile de informaţii se tem că o respingere a USA Freedom Act vor determina Camera Reprezentanţilor să refuze o reautorizare a capacităţilor de supraveghere mai ample pentru NSA şi FBI în cursul anului următor. NSA şi aliaţii săi au optat să susţină proiectul, în ciuda faptului ca şi-au exprimat public reţinerile în această privinţă.

Susţinătorii confidenţialităţii, cândva entuziaşti cu privire la USA Freedom Act, s-au mai liniştit după transformarea actului într-un proiect de lege. Deşi majoritatea lor a considerat că suspendarea sistemului NSA pentru colectarea de date telefonice merită să fie susţinută, ei s-au plâns că proiectul de lege votat marţi seara nu va împiedica NSA sau FBI să verifice fără mandat datele de identificare ale americanilor cu ajutorul bazelor internaţionale pentru comunicaţii.

Există temeri că legislaţia nu va merge suficient de departe pentru a bloca supravegherea în masă, ţinând cont de abilitatea păstrată a NSA, prin proiectul de lege, de a obţine mii de înregistrări telefonice de la companiile de telecomunicaţii. NSA poate impune colaborarea companiilor de telecomunicaţii în baza unui ordin judecătoresc, care este emis chiar şi numai pe baza unei suspiciuni în ceea ce priveşte eventuale legături cu terorismul. Niciunul dintre sectoarele NSA expuse de Snowden, de la agenţia pentru subminarea codărilor până la programele sale de monitorizare în masă la nivel global, nu ar fi fost schimbate prin proiectul de lege respins de Senat.

Eşecul de marţi urmează să determine amânarea pentru anul 2015 a oricărei dezbateri asupra reformei NSA, când o lege care reglementează activitatea agenţiei urmează să fie prelungită de către Congres sau să expire.