SUA minimizează noile sancţiuni împotriva Rusiei. Toţi ochii aţintiţi pe acordul de la Minsk



Tancuri ucrainene la un punct de verificare din oraşul Debaltseve din estul Ucrainei.
Tancuri ucrainene la un punct de verificare din oraşul Debaltseve din estul Ucrainei. (Captură Foto)

Statele Unite au minimalizat şansele unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, fiind concentrate pe punerea în aplicare a acordului încheiat joi la Minsk – în special, retragerea forţelor şi echipamentelor militare ruseşti – în privinţa detensionării conflictului din estul Ucrainei.

Acordul implică încetarea focului între forţele ucrainene şi rebelii separatişti susţinuţi de ruşi începând de duminică, retragerea armelor grele de pe liniile de front şi o reformă constituţională prin care să se acorde estului Ucrainei mai multă autonomie politică, conform Moscow Times.

Totuşi, acordul încheiat de Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina a fost urmat imediat de acuzaţii din partea Kievului, care a susţinut că în estul Ucrainei au pătruns 50 de tancuri ruseşti, alături de sisteme de rachete Grad, Smerch şi Uragan.

Deşi a susţinut că posibilitatea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei nu a fost complet scoasă din scenă, guvernul american a minimalizat aceste temeri şi a accentuat posibilitatea uşurării sancţiunilor dacă Moscova respectă acordul.

Secretarul de stat american John Kerry a confirmat la rândul său că sancţiunile împotriva Rusiei ar putea fi uşurate dacă Moscova face ceea ce trebuie în privinţa conflictului ucrainean, mai susţine Moscow Times.

“Vom judeca angajamentul Rusiei şi al separatiştilor prin acţiunile şi nu prin cuvintele lor”, a susţinut Kerry într-o declaraţie. “Aşa cum am mai spus, Statele Unite sunt pregătite să ia în considerare uşurarea sancţiunilor împotriva Rusiei când acordurile de la Minsk din septembrie 2014 şi acordul de acum sunt implementate în totalitate.”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, lucru care i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia a ajutat separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 5.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.