Torţionarul Ioan Ficior, devotat să poarte lupta de clasă împotriva "duşmanilor poporului" [motivare]

Torţionarul Ioan Ficior - fostul comandant al coloniei de muncă de la Periprava, loc în care şi-au pierdut viaţa peste 100 de deţinuţi politic - a fost selectat de partidul comunist "tocmai pentru că era devotat şi determinat să poarte lupta de clasă împotriva duşmanilor poporului".
Ioan Ficior la proces în 24 octombrie 2013
Ioan Ficior la proces în 24 octombrie 2013 (AFP/Getty Images)

Implicat în moartea a peste 100 de deţinuţi politic, Ioan Ficior, fostul comandant al coloniei de muncă de la Periprava - "Iadul din Paradis", după cum a fost denumită în Memorialul Durerii, a fost un devotat convins al regimului comunist instalat cu tancurile de Moscova, reiese din motivarea sentinţei de 20 de ani de închisoare primite de torţionar.

"Aşa cum rezultă din mărturiile foştilor deţinuţi politici dar şi din anumite rapoarte întocmite la vremea respectivă, inculpatul a luat măsuri şi decizii care depăşeau cu mult chiar şi politica oficială a statului, de pedepsire şi izolare a deţinuţilor politici, de reeducare a acestora, din dorinţa de a-şi arăta devotamentul faţă de regim dar şi din proprie convingere, explicându-le deţinuţilor în repetate rânduri că ei sunt duşmanii poporului, că nu au venit în colonie pentru a trăi ci pentru a muri, aşa cum au relatat unii dintre aceştia", a explicat judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

Dar cine erau aceşti "duşmani ai poporului"? Absolut oricine avea ceva de spus în legătură cu regimul comunist, fie că vorbim de membrii partidelor istorice, simpatizanţi sau membri ai Mişcării Legionare, membri ai unor simple grupări anticomuniste, sau de simpli cetăţeni cu convingeri religioase, foşti deputaţi, senatori, profesori, judecători, ţărani care s-au opus colectivizării etc.

Având în vedere situaţia de fapt expusă, instanţa a subliniat că probele administrate relevă fără echivoc, faptul că, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă Periprava, Ioan Ficior a supus colectivul de deţinuţi încarceraţi în acest lagăr, "duşmanii poporului", aflaţi în mod categoric sub puterea şi la discreţia sa şi a regimului vremurilor, la tratamente neomenoase, inumane, degradante, la tortură atât fizică cât şi psihică, la exterminare.

"Starea de adversitate în care inculpatul s-a plasat faţă de deţinuţii politici, este una care nu comportă niciun fel de discuţii. Aceşti deţinuţi au fost trimişi în colonia de muncă Periprava şi secţiile aferente exact în această calitate a lor, de duşmani ai poporului, de bandiţi, scopul încarcerării lor, fiind declarat expres prin acte normative ale vremii şi anume, izolarea, reeducarea, înlăturarea lor din calea dezvoltării democraţiei populare, scop clarificat de inculpat în repetate rânduri, cu ocazia interacţiunii cu deţinuţii.

Explicaţiile oferite de inculpat, unele cu iz de ironie, erau neechivoce şi în acord cu acţiunile sale şi ale subordonaţilor săi şi anume, că, deţinuţii nu au venit acolo pentru a trăi ci pentru a muri, pentru a permite regimului comunist să se dezvolte, şi că, oricum să fie mulţumiţi că sunt acolo şi nu liberi, întrucât ar fi ucişi de furia poporului muncitor", se precizează în motivarea instanţei.

Aşa cum rezultă din biografia lui Ioan Ficior aflată la dosar, fostul comandant al "Iadului din Paradis" a fost selectat de partidul comunist "tocmai pentru că era devotat şi determinat să poarte lupta de clasă împotriva duşmanilor poporului".

Cooptat în rândurile partidului şi ale organelor de securitate, în nota autobiografică aflată la dosarul său de cadre, Ioan Ficior îşi reproşează faptul că "nu sunt încă destul de înarmat cu ideologia partidului nostru, în măsura în care eu pot să acţionez asupra acestei rămăşiţe burgheze dăunătoare proletariatului şi întregului popor şi în măsura în care să fiu convins de ce nu cred sau care erau ţelurile bandiţilor din apus, Anglo-americani de a ţine poporul muncitor în întuneric".

"Faptele inculpatului s-au concretizat în tratamente inumane şi degradante aplicate cu regularitate, sistematic, timp de câţiva ani, atât direct cât şi prin subordonaţi, deţinuţilor politici încarceraţi şi aflaţi sub puterea sa, cărora le-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice puternice, prin înfometare, prin bătăi, prin privare de asistenţă medicală, prin umilinţe, prin ţinerea acestora în frig, în condiţii mizerabile, fără haine adecvate, fără igienă minimă.

Faptele inculpatului au constat şi în acte de tortură, atât fizică cât şi psihică, materializate în bătăi, izolări în condiţii inumane, împiedicarea contactului fizic şi a oricărui tip de contact cu cu familia, cu persoanele apropiate, supunerea la munci istovitoare, peste posibilităţile fizice ale organismului slăbit al unora dintre deţinuţi.

În fine, faptele inculpatului au constat în acte de exterminare, prin uciderea în mod indirect a celor bolnavi, în lipsa acordării tratamentului medical vital pentru bolile de care aceştia sufereau", au subliniat judecătorii Curţii de Apel.