Voluntariatul a fost din nou recunoscut benefic pentru sănătate

Nu este nici un secret faptul că, pentru a fi sănătos, trebuie să ne alimentăm corect şi să ne păstrăm activi. Dar, totuşi, poate că există ceva mai mult de atât. Spre exemplu, recent, oamenii de ştiinţă au confirmat în mod repetat că un alt factor important ce ne determină starea fizică şi mentală este bunătatea şi dorinţa de a ajuta pe alţii.

Studiile anterioare au demonstrat deja că activităţile de voluntariat contribuie semnificativ la restabilirea organismului uman. Cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au descoperit o legătură directă dintre activitatea de voluntariat şi şanse reduse de dezvoltare a hipertensiunii arteriale, ce constituie un factor major de risc pentru infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă şi sindrom metabolic.

Un studiu recent, publicată în revista BMC Public Health, a rezumat rezultatele cercetărilor din ultimii 30 de ani din această sferă. Oamenii de ştiinţă de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Exeter au descoperit că persoanele care se implică în mod regulat în acţiuni de voluntariat, au un risc de deces prematur cu 20% mai mic, comparativ cu cei care nu participă la asemenea activităţi. Revizuirea a 40 de studii internaţionale a stabilit că oferirea unui ajutor celor aflaţi la nevoie este asociată cu un impact pozitiv asupra sănătăţii psihologice a organismului nostru, reducerea depresiei şi un nivel sporit de fericire.

Cu toate acestea, savanţii nu sunt siguri de faptul că ajutorarea celor aflaţi în suferinţă ar putea fi cauza principală a acestor efecte favorabile. Îmbunătăţirea stării de sănătate a voluntarilor, potrivit cercetătorilor, poate să se datoreze şi altor factori, spre exemplu, timpului liber. Specialiştii intenţionează să continue studiile în acest domeniu.

Cu toate acestea, este foarte puţin probabil ca timpul liber să fie actorul cheie în îmbunătăţirea sănătăţii. Şi asta pentru că ne putem petrece momentele de odihnă în moduri diferite. Dar, ca să fii dispus să le oferi altora un ajutor, trebuie să înţelegi că grija pentru altă persoană valorează mai mult decât simpla dorinţă de a te bucura de viaţă. De regulă, cei care sunt întotdeauna gata să ajute sunt oameni mult mai simpli şi cu ambiţii materiale modeste.

Datorită dependenţei insignifiante de lumea materială, aceste persoane nu au preocupări serioase în ceea ce priveşte câştigurile sau pierderile materiale. Orice ameninţare la adresa carierei, imaginii sau banilor nu sunt atât de accentuate ca şi în cazul oamenilor materialişti.

După cum se ştie, starea mentală ne afectează mecanismele epigenetice şi de metilare a genelor. Activitatea genelor poate varia în funcţie de prezenţa în structura lor a grupurilor de metil. Aceste grupuri determină dacă gena va fi ”conectată” sau ”deconectată” sau dacă va fi activă într-o măsură mai mare sau mai mică. O stare de spirit prietenoasă şi calmă şi lipsa stresului poate determina blocarea mecanismelor genetice "nocive" şi lansarea celor "benefice".

În plus, în situaţia descrisă mai sus poate juca un anumit rol şi "efectul placebo". Când voluntarii sunt preocupaţi de dificultăţile altor oameni, propriile lor probleme nu mai par atât de importante. Prin urmare, aceasta realmente implică schimbări pozitive. Problemele cu care ne confruntăm sunt determinate de reacţia noastră faţă de ele.

În linii generale, subiectul abordat ţine mai mult de filozofia de viaţă, decât de aspecte psihologice. Din nefericire, ştiinţa contemporană trece cu vederea asemenea subiecte periferice, pe motiv că pur si simplu nu ”ţine de competenţele directe ale acesteia”. Însă înţelepciunea antică nu oboseşte să repete că "ajutând-i pe alţii – te ajuţi pe tine". Totuşi, posibilitatea de a observa o astfel de legitate nu depinde de cunoştinţele sau teoriile ştiinţifice.