Vor să intre în Parlament prin federalizarea României
Planul de impartire teritoriala a Romaniei (The Epoch Times)
În goana după voturi, actorii politici plusează cu ofertele, iar radicalii maghiari au trecut de la autonomia Ţinutului Secuiesc la federalizarea României, propunere lansată în dezbatere de Institutul Balvanyos, apropiat al Consililului Naţional al Maghiarilor din Transilvania al cărui preşedinte este europarlamentarul Laszlo Tokes. Demersul vine cu doar câteva zile înaintea mitingului pro-autonomie anunţat la Sfântu Gheorghe pentru data de 24 noiembrie şi organizat de Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), patronat tot de Laszlo Tokes.
Institutul Balvanyos a lansat site-ul romaniafederala.ro, care militează pentru federalizarea României. Încă de la început, autorii recunosc că ideea este una tabu pentru politicieni, însă încearcă să aducă argumente în susţinerea unei asemenea forme de organizare statală, mai eficientă în opinia lor decât cea actuală. "Merită trecute în revistă acele teme politice care atrag atenţia asupra ideii federale şi care sunt de actualitate şi în privinţa României. În esenţă există trei asemenea problematici cuprinzătoare: 1) chestiuni legate de dezvoltarea economică, de controlul mai echilibrat al resurselor, precum şi de combaterea corupţiei şi limitarea clientelismului; 2) crearea - în mod evident în cazul ţărilor mai mari - a unei uniuni politice cuprinzătoare, sau chiar a unei comunităţi, de tip nou, ce ia în considerare şi solidarităţile teritorial-culturale; 3) adaptarea la mediul unional european clădit pe principiile federalismului", explică administratorii site-ului.
Potrivit sursei citate, după ce trec în revistă avantajele unei asemenea forme de organizare, se fac şi propuneri concrete pentru îndeplinirea unui astfel de deziderat. „Există cel puţin două căi în ceea ce priveşte federalizarea României. Prima cale ce poate fi adoptată este recompunerea «cadrului imperial», care ar transforma în state membre «ţările» existente înaintea marilor unificări. Astfel s-ar putea naşte federaţia Moldovei, a Transilvaniei şi a Ţării Româneşti (formate din Muntenia şi Oltenia). Ar fi posibilă, însă, şi o a doua cale de federalizare care ar însemna o tentativă de a constitui pe teritoriul statului naţiune (omogenizat mai mult sau mai puţin) «cadre cu graniţe neutre», componente ale federaţiei, dar la o scară mai mică", arată susţinătorii demersului.
