Bunăstarea românilor, în pericol! Programul PSD, complet desfiinţat de Platforma lui Cioloş

Noul program de Guvernare al Coaliţiei PSD-ALDE arată clar eşecul programului prezentat în campania electorală dar şi nevoia disperată a noului guvern de finanţare suplimentară pentru a menţine măsurile luate în primele şase luni, a transmis luni, în cadrul unui comunicat de presă, Platforma România 100.

Organizaţia condusă de Dacian Cioloş atrage atenţia şi asupra reacţiei fără precedent a mediului de afaceri la adresa Guvernului după publicarea noului program de Guvernare al coaliţiei PSD-ALDE.

"Antreprenorii şi investitorii sunt loviţi din toate părţile şi, pe termen mediu şi lung, poate fi afectată bunăstarea tuturor angajaţilor români în cazul în care mediul de afaceri nu beneficiază de o predictibilitate fiscală necesară. Reacţia mediului de afaceri la noile măsuri economice din programul de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE este fără precedent în România", se arată în comunicatul citat.

Platforma România 100 semnalează faptul că este o premieră ca întreaga comunitate de business (antreprenori români şi investitori străini) să reacţioneze negativ la noul program de guvernare al Guvernului condus de Mihai Tudose. Aceste poziţii publice ferme depăşesc, prin rapiditate şi duritate, reacţiile mediului de business faţă de măsurile cu impact negativ asupra mediului de afaceri luate de Executivul Grindeanu în ianuarie 2017.

Platforma România 100 apreciază că toate măsurile anunţate de Guvern vor influenţa în mod negativ investiţiile private şi, prin urmare, bunăstarea cetăţenilor.

Măsuri populiste şi modificări pe repede înainte

"Platforma România 100 a identificat în noul program de guvernare modificări mai mult decât semnificative faţă de versiunea prezentată la alegerile din decembrie 2016 şi validată de Parlament în ianuarie 2017. Acest lucru arată fără dubii eşecul primului program, care încerca în mod populist să mulţumească pe toată lumea: atât mediul privat/antreprenori, salariaţii din economia reală, cât şi pensionarii şi angajaţii din sectorul public.

Nu numai schimbarea programului de guvernare sau a guvernului Grindeanu arată acest lucru, ci şi datele fiscal bugetare de la sfârşitul lunii mai: explozia deficitului bugetar atât faţă de luna aprilie, cât şi faţă de luna mai 2016, nivelul nesemnificativ de atragere a fondurilor europene şi prăbuşirea investiţiilor publice."

Una zicem, alta facem: lipsă de transparenţă faţă de alegători

"Acest nou program nu a fost discutat înainte de alegeri, iar măsurile reflectă o nouă abordare a politicilor economice şi sociale. Programul este fie un răspuns ad-hoc la dificultăţile întâmpinate în implementarea primului program de guvernare, fie se doreşte o modelare mai profundă şi pe termen lung a societăţii româneşti – fără o consultare largă a opiniei publice şi a celor interesaţi de direcţia societăţii."

Un stat neperformant îi taxează pe cei performanţi

"Impozitul pe cifra de afaceri este un non-sens care nu se aplică la această dimensiune nicăieri în economiile dezvoltate deoarece blochează activitatea economică, forţează integrarea pe verticală în detrimentul specializării şi cooperării pe orizontală - viziune rudimentară de tip economie socialistă planificată şi duce la falimentarea companiilor româneşti.

Un studiu de impact elaborat de către Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), plecând de la o analiză a situaţiilor financiare ale firmelor din România, constată că ”1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit” (sursa: Economica.net)

În plus, acest impozit descurajează formarea capitalului, limitând capacitatea de a investi în noi echipamente şi tehnologii. În plus încurajează şi evaziunea fiscală pentru firmele mici - furnizarea de produse şi servicii la negru. Nu în cele din urmă, acest tip de impozit contravine directivelor europene."

Taxa de solidaritate, încă o lovitură dată angajaţilor

"Guvernul actual introduce, din păcate, noi impozite prin care sancţionează, practic, angajaţii productivi. Taxa de solidaritate, asumată de premierul Mihai Tudose, este a doua mare lovitură data angajaţilor, după ce în ianuarie 2017 a eliminat peste noapte plafonul de cinci salarii brute la CAS. Toate aceste măsuri nu au fost prezentate în campania electorală şi arată o formă de disperare în ceea ce priveşte strategia fiscală. Platforma România 100 consideră că aceasta este o cale greşită dacă vrem să atragem investiţii cu valoare adăugată, unde angajaţii să fie bine plătiţi. Foarte multe firme, printre care cele de IT&C, vor fi puternic afectate şi vor deveni mai puţin competitive.

Toate aceste taxe reprezintă o parte însemnată din arsenalul de sufocare a pieţei şi a investiţiilor în inovaţie. În opinia Platformei România 100, cea mai puternică formă de solidaritate o reprezintă, de fapt, oprirea robinetelor de scurgere a fondurilor publice în buzunare private şi recuperarea prejudiciilor aduse de cei condamnaţi pentru corupţie. Ori acest domeniu este ocolit complet de noul program de guvernare."

Cazul Pilonul 2 de pensii: lipsă de profesionalism a guvernanţilor

"Discuţiile despre desfiinţarea Pilonului 2 de pensii arată lipsă de profesionalism şi de respect faţă de investitiori şi în raport cu pieţele financiare. Scenariul a fost afirmat de ministrul de finanţe, parţial şi de ministrul muncii, şi apoi negat vehement.

Studiile arată că pe termen lung pensiile vor fi mai mici dacă se desfiinţează Pilonul 2. În plus, cele 8 miliarde de euro reprezintă valoarea unor active şi nu un depozit bancar - cam 57%-59% sunt obligaţiuni de trezorerie ale statului român.

Transformarea în numerar a acestor active în condiţiile în care se ştie că vor trebui vândute, va duce la pierderi masive. Platforma România 100 consideră că efectul cel mai distrugător va fi asupra credibilităţii afacerilor pe termen lung în România şi asupra nivelului de risc asociat ţării noastre, inclusiv cu efecte semnificative asupra costurilor pentru noile împrumuturi necesare finanţării datoriei publice vechi şi a celei noi.

Per ansamblu, toată lumea va pierde, inclusiv România ca ţară. De fapt se doreşte crearea unui spaţiu suplimentar artificial de îndatorare prin ”naţionalizarea” propriilor obligaţiuni de trezorerie."

Cum ne îndatorăm iremediabil: o măsură iresponsabilă faţă de tinerii români

"Acest lucru trebuie corelat cu mărirea punctului de pensie: 871,7 RON la 31 decembrie 2016, 917,5 RON la 1 ianuarie 2017, 1000 RON la 1 iulie 2017 şi 1775 RON în 2020 – deci o creştere de 103,6% în numai 4 ani, în medie 19,1% pe an.

Această evoluţie nu este susţinută prin nimic altceva decât prin creşterile prin decret ale salariului minim (2000 RON în 2018 şi 2400 RON în 2020, iarăşi o creştere de aproape 100% faţă de nivelul din 2016). În final, creşterea pensiilor va fi finanţată prin explozia deficitului fondului de pensii, reflectat direct în creşterea spectaculoasă a deficitului bugetar. Pentru aceasta e nevoie de spaţiu pentru îndatorare suplimentară.

Platforma România 100 consideră că este nevoie de o creştere a nivelului de trai al pensionarilor şi al angajaţilor cu venituri mici dar acest lucru trebuie să fie sustenabil pe termen lung pentru a nu se ajunge la o devalorizare a monedei care în final înseamnă că orice mărire de pensie/salariu nu va însemna automat şi o creştere a puterii de cumpărare."

Impozitul pe venit global sau de ce să nu punem carul înaintea boilor

"Marea problemă a reintroducerii impozitului pe venitul global (IVG) este capacitatea instituţională de a aplica acest impozit - forma aplicată până în 2005 o demonstrează.

Aplicarea cotei unice în acel an rămâne singura reformă de reducere a nivelului impozitării care a condus efectiv la creşterea colectării (ca procent în PIB), numai pentru că a reprezentat simultan şi o schimbare structurală prin simplificare şi adaptare la capacitatea administraţiei naţionale. În plus, fără să ştim nivelurile noi de impozitare - în fond taxa de solidaritate va fi practic nivelul marginal maxim, aplicat probabil de la 14 500 lei nu putem şti ce efecte de stimulare/descurajare va avea.

În concluzie, revenirea la IVG este inoportună şi inaplicabilă în acest moment: va genera costuri de conformare foarte ridicate cetăţenilor, va creşte masiv costurile de administrare ale statului, va penaliza munca, fără ca eficienţa fiscală să crească."

Antreprenorii care au eşuat nu trebuie penalizaţi

"Guvernul penalizează iniţiativa antreprenorială prin lipsa de înţelegere a rolului pe care eşecul îl are în economie. O persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani dacă a înregistrat deja două insolvenţe, potrivit guvernului, care anunţă modificarea viitoare a legii 31/1990 privind societăţile comerciale.

În primul rând, frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative care îi opreşte pe români să îşi deschidă propria afacere, astfel încât eliminarea stigmatului eşecului este critică pentru dezvoltarea iniţiativei personale. Prin această idee, guvernul adânceşte percepţia greşită faţă de eşec.

În al doilea rând, acest proiect se opune conceptului european „A doua şansa”, prin care antreprenorii beneficiază de mai multe oportunităţi de a face afaceri după un faliment şi nu sunt penalizaţi pentru eşecurile lor anterioare în afaceri."

O iminentă încărcare birocratică pentru firme

"Obligarea companiilor care activează în România să creeze, de la 1 septembrie, un cont separat pentru TVA, intitulat "Split VAT", va crea costuri suplimentare pentru antreprenorii „loviţi” deja cu noi taxe. De asemenea, această obligativitate va avea efecte şi asupra cash-flow-ului companiilor, îndeosebi pentru firmele cu volume de business mari."

Accelerarea ritmului de creştere a salariului minim, fară o consultare publică, loveşte industriile creative, serviciile, industria uşoară, turismul şi alte sectoare de activitate

"Platforma România 100 consideră, pe baza experienţei de guvernare, că strategia de creştere a salariului minim trebuie implementată alături de partenerii sociali (patronate, sindicate, mediul de afaceri), într-un dialog transparent. Acţiunile şi anunţurile Guvernului Tudose arată o viziune extrem de rudimentară asupra economiei - aceea că prin decret putem stabili performanţele acesteia, inclusiv nivelul de salarizare.

Platforma România 100 susţine că nivelul salariului minim nu trebuie abordat în mod populist, iar o accelerare a ritmului de creştere a salariului minim realizată fără dialog cu partenerii sociali poate avea următoarele efecte:

(i)Firmele mici şi mijlocii, mai ales din domeniile intensive în muncă vor sucomba – ca să reziste ar trebui să înregistreze creşteri absolut spectaculoase ale productivităţii muncii sau să transfere costurile în preţuri, ceea ce pentru ele va fi practic imposibil, domeniile lor de activitate fiind puternic concurenţiale;

(ii)Tinerii vor suferi cel mai mult ca urmare a reacţiei angajatorilor la creşterea salariului minim. Creşterea salariului minim fără consultare prealabilă a mediului de business duce la şomaj şi motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela că ei formează categoria celor mai puţin experimentaţi, cu cele mai reduse competenţe şi aptitudini şi implicit cu cea mai mică performanţă în activitatea economică.

În plus, o mărire a salariului minim trebuie completată de evoluţiile pe planul competitivităţii şi factorii care o pot susţine: sistemul de educaţie şi de sănătate, infrastructură. În opinia Platformei România 100, lipsa dialogului cu mediul de business, cel mai nou obicei al Guvernului PSD-ALDE, va genera o cascadă de distrugere economică ”ne-creatoare”, mai ales pentru firmele mici şi medii şi pentru cele intensive în muncă şi cu productivităţi scăzute: servicii, turism, industria uşoară etc."

Concluzia Platformei lui Cioloş

"Sectorul privat, atât la nivelul salariaţilor, cât şi la nivelul antreprenorilor, va fi afectat imediat şi foarte puternic, poate chiar ireversibil. Pe termen lung, toată lumea va avea de pierdut, pentru că potenţialii câştigători pe termen scurt şi mediu sunt 100% dependenţi de performanţa economică a României, deci de sectorul privat.

Această reacţie a guvernului este disperată şi răspunde la efectele provocate de aplicarea primului program de guvernare timp de 6 luni, astfel încât să poată fi colectate sursele financiare necesare susţinerii în continuare a elementelor comune din primul şi al doilea program de guvernare."