China comunistă continuă să dezbine. Tările UE nu reuşesc să ajungă la un numitor comun privind acordul cu Beijingul

Tocmai când credeai că politica europeană privind China nu ar putea fi mai dezbinată, cele mai puternice două ţări ale Uniunii Europene sunt acum în dezacord şi în ceea ce priveşte reactivarea unui acord de investiţii cu această superputere autoritară, care se află în stare muribundă, afirmă un material publicat de POLITICO.

Dacă pentru Franţa resuscitarea aşa-numitului Acord global de investiţii UE-China (CAI) este "mai puţin urgentă" şi "pur şi simplu nu este fezabil", după cum susţine preşedintele Macron, cancelarul german Olaf Scholz se pronunţă în favoarea "reactivării" acordului. Şi asta în contextul în care CAI a fost blocat la scurt timp după ce a fost anunţat la sfârşitul anului 2020, ca răspuns la sancţiunile pe care Beijingul le-a impus mai multor membri ai Parlamentului European pentru că au criticat încălcările drepturilor omului.

Vorbind pentru sursa citată în timpul unei vizite în China la începutul acestei luni, Macron a declarat că el şi liderul chinez Xi Jinping au discutat despre CAI, "dar numai putin".

"Am fost foarte tranşant cu preşedintele Xi, am fost foarte sincer, în măsura în care acesta este un proces european - toate instituţiile trebuie să fie implicate, şi nu există nicio şansă de a vedea vreun progres în privinţa acestui acord atâta timp cât avem membri ai Parlamentului European sancţionaţi de China", a declarat Macron.

Beijingul s-a dovedit abil în a împiedica UE să dezvolte o politică unificată privind China, folosind ameninţări care variază de la potenţiale interdicţii asupra vinului francez şi spaniol la avertismente potrivit cărora China va cumpăra avioane americane Boeing în locul celor franceze Airbus.

Dezacordul cu privire la CAI este doar un alt exemplu de divergenţă în ceea ce priveşte politica privind China în Europa, unde Beijingul a curtat cu pricepere diferite ţări şi le-a întărâtat unele împotriva altora în jocuri de dezbinare şi de guvernare în ultimul deceniu.

Scholz caută să dezgheţe CAI

După şapte ani de negocieri chinuitoare, CAI a fost adoptat în grabă de fostul cancelar german Angela Merkel la sfârşitul preşedinţiei rotative de şase luni a Germaniei la Consiliul UE, la sfârşitul anului 2020.

Merkel a încercat să pecetluiască acordul şi să se înregimenteze cu Beijingul înainte ca Washingtonul să poată exercita presiuni pentru a-l bloca, provocând tensiuni cu viitoarea administraţie a preşedintelui american Joe Biden.

Germania a fost mult timp cel mai vocal susţinător al CAI, datorită amplorii investiţiilor sale în China, în special în sectorul construcţiilor de automobile şi în cel al produselor chimice.

CAI ar fi facilitat în mică măsură investiţii ale companiilor europene în China şi protejarea proprietăţii intelectuale în această ţară. Însă criticii au condamnat slaba protecţie a lucrătorilor şi au pus la îndoială măsura în care ar putea fi pusă în aplicare.

La scurt timp după ce a fost anunţat acordul, Beijingul a impus sancţiuni împotriva mai multor parlamentari europeni ca represalii pentru criticile acestora privind abuzurile drepturilor omului în regiunea rebelă Xinjiang.

Acordul, care necesita ratificarea de către Parlamentul European, a intrat în îngheţ politic.

Scholz, care uneori pare să o imite pe Merkel, ar dori să scoată CAI "de la congelat" - dar a avertizat că "acest lucru trebuie făcut cu grijă" pentru a evita capcanele politice, potrivit unei persoane pe care a informat-o direct, dar care nu a fost autorizată să comenteze public.

"Este surprinzător că Scholz încă mai crede că aceasta este o idee bună, în ciuda contextului mult schimbat faţă de acum câţiva ani", a declarat un oficial UE de rang înalt, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta liber despre chestiuni diplomatice sensibile.

Filialele UE se divizează

Nu numai că ţările UE sunt divizate în ceea ce priveşte modul de abordare a CAI, dar există, de asemenea, o ruptură între instituţiile de la Bruxelles.

Cu membrii săi sancţionaţi, Parlamentul European va respinge cu siguranţă orice nouă încercare de ratificare a CAI.

Dar, la fel ca Scholz, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, speră să resusciteze acordul. El a discutat acest lucru cu liderii comunişti chinezi, inclusiv în timpul vizitei sale individuale la Beijing la sfârşitul anului trecut, potrivit unui oficial european de rang înalt familiarizat cu această chestiune, care nu a fost autorizat să vorbească public.

Totuşi, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a blocat încercările lui Michel de a readuce acordul pe agenda de lucru de la Bruxelles. Von der Leyen este mult mai sceptică în ceea ce priveşte angajamentele cu China, citând agresiunea tot mai mare în străinătate şi represiunea de acasă.

Von der Leyen l-a însoţit pe Macron într-o parte a călătoriei sale în China la începutul acestei luni, dar a declarat despre scurta sa întâlnire cu Xi Jinping şi alţi oficiali chinezi că subiectul CAI "nu a fost abordat". Ea a susţinut în mod public că acordul trebuie "reevaluat" în lumina deteriorării relaţiilor dintre Beijing şi Occident.

Între timp, oficialii chinezi au făcut propuneri lui Michel şi altor lideri europeni simpatizanţi, sugerând că Beijingul ar putea ridica unilateral sancţiunile impuse membrilor Parlamentului European, dar numai cu "garanţia" că, în final, CAI va fi ratificat.

Un purtător de cuvânt al lui Michel a anunţat că o reuniune informală a miniştrilor de externe ai UE va discuta despre relaţiile UE-China la 12 mai.

"În urma acestei discuţii, vom evalua atunci când subiectul China va fi pus din nou pe masa Consiliului European", a declarat el.

În timpul aceluiaşi interviu, Macron a provocat consternare în capitalele occidentale când a spus că Europa nu ar trebui să urmeze linia Statelor Unite, ci să evite confruntarea cu China în ceea ce priveşte obiectivul său declarat de a cuceri prin forţă insula democratică Taiwan.

Manfred Weber, şeful Partidului Popular European de centru-dreapta, cel mai mare partid din Parlamentul European, a descris comentariile preşedintelui francez drept "un dezastru".

Într-un interviu acordat presei italiene, el a afirmat că remarcile au "slăbit UE" şi "au făcut clară marea ruptură din cadrul Uniunii Europene în definirea unui plan strategic comun împotriva Beijingului".