China naţionalizează nouă instituţii financiare cu peste un trilion de yuani într-o singură zi

Teancuri de bancnote de 100 yuani.
Teancuri de bancnote de 100 yuani. (Getty Images)

La doar două zile după ce China a fost zguduită de o creştere „fără precedent” a incidentelor de panică bancară, care au obligat autorităţile de reglementare locale să „valideze public garantând soliditatea creditorilor săi, în timp ce poliţia a gonit clienţii băncilor”, vineri autorităţile chineze de reglementare financiară au naţionalizat un număr record de nouă instituţii financiare, despre care au susţinut că ar fi încălcat regulile şi au adăugat riscuri la sistemul financiar care se confruntă cu creşteri ale stresului cauzate de pandemia virusului Wuhan.

Cele două fenomene pot fi de fapt conectate, pe măsură ce încrederea în sistemul financiar al Chinei se năruie, tot mai multe fonduri sunt extrase din băncile insolvabile ale ţării, iar consecinţa nu poate fi decât creşterea numărului băncilor care trebuie salvate sau naţionalizate.

Oricare ar fi cazul, preluarea a patru asiguratori, a două firme trust din sistemul de bănci din umbră al Chinei şi a trei societăţi de valori mobiliare care au gestionat un activ de 1 trilion de yuani (143 miliarde USD) în active reprezintă prima mişcare de reglementare majoră a Beijing-ului anul acesta şi urmează după bailout-urile documentate pe scară largă ale mai multor creditori regionali.

Printre companiile preluate de Comisia de reglementare a băncilor şi asigurărilor din China se numără Huaxia Life Insurance Co., Tianan Insurance Insurance Co., Tian An Property Insurance Co şi Yian Property Insurance Co, a declarat regulatorul pe site-ul său.

Între timp, reglementatorul de valori mobiliare din China a declarat că va prelua alte trei entităţi - New Times Securities, Guosheng Securities şi Guosheng Futures - şi două firme trust, New China Trust Co. şi New Times Trust Co.

Autorităţile de reglementare au spus că preluările au drept scop asigurarea „operaţiunilor stabile” ale firmelor. Anunţul în sine aruncă îndoieli serioase despre stabilitatea sistemului şi este de natură să genereze îndoieli cu privire la solvabilitatea majorităţii instituţiilor financiare chineze.

Naţionalizările, numite "preluări", continuă acţiuni lansate de autorităţile chineze în 2019 menite prevenirii riscurilor sistemice prin preluarea băncilor falimentate, lucru pe care Beijingul nu l-a făcut în ultimii zeci de ani pentru a nu genera temeri legate de insolvabilitatea sistemului şi ruina pe scară largă.

Există o altă ameninţare comună pentru companiile insolvabile. Potrivit WSJ, multe dintre firmele recent naţionalizate au fost legate în rapoartele mass-media chineze de finanţatorul Xiao Jianhua, fondatorul Tomorrow Holding cu sediul la Beijing, care a controlat şi Baoshang Bank Co., un creditor regional cu probleme care a făcut obiectul unui sechestru anul trecut.

Este de menţionat faptul că Xiao, care este acum cetăţean canadian, cu investiţii vaste în firme financiare chineze şi legături cu armata Chinei, a dispărut în 2017 dintr-un hotel de lux din Hong Kong. Potrivit companiei sale şi a poliţiei din Hong Kong, după ce a intrat în China continentală în ianuarie 2017, nu a mai fost de găsit.

Xiao s-a numărat printre magnaţii chinezi ale căror imperii au căzut în momentul în care Xi Jinping a intrat cu epurările în sectorul financiar în 2017. Valul de epurări declanşat în anii respectivi a prăbuşit conglomerate precum Anbang şi HNA Group, care au strâns datorii masive prin programe de achiziţii globale.

* * *

Explicând preluarea celor patru asiguratori, Comisia de reglementare a băncilor şi asigurărilor din China a declarat că au încălcat legea asigurărilor din China şi au declanşat procedura de preluare care solicită o intervenţie guvernamentală în cazul în care raportul de solvabilitate al unui asigurator scade sub cerinţele de reglementare. Preluarea a intrat în vigoare vineri şi va dura cel puţin un an, se arată în comunicat.

Autoritatea de reglementare a Chinei a desemnat şase mari companii de asigurări chineze şi instituţii financiare pentru a păstra custodia activităţii companiilor. Când Banca Centrală a Chinei a preluat Baoshang Bank anul trecut, a solicitat în mod similar unei bănci de stat să gestioneze operaţiunile creditorului.

De asemenea, similar cu preluarea Baoshang, autorităţile de reglementare au declarat că activităţile şi poliţele de asigurare ale companiilor confiscate vor continua să fie valide în timpul procedurii de preluare. În cele din urmă, autorităţile de reglementare vor căuta să lichideze activele celor două firme trust şi să introducă noi investitori în bazele de capital.

Între timp, după cum notează WSJ, analiştii au avertizat cu privire la creşterea riscurilor financiare în acest an, dat fiind că economia chineză a intrat în contracţie în primul trimestru, pe fondul efectelor pandemiei virusului Wuhan.

Ca răspuns la focar, Beijing a ordonat băncilor naţiunii să sporească împrumuturile pentru întreprinderile mici care au fost considerate anterior împrumuturi riscante. Drept urmare, suma datoriilor neperformante din industria bancară s-a acumulat rapid în prima jumătate a anului şi este de aşteptat să crească pe parcursulo acestui an.

Şi în timp ce unii economişti (poate cei care sunt sponsorizaţi de China) consideră că Beijingul este mai bine poziţionat pentru a conţine riscuri financiare după ce PIB-ul Chinei a revenit miraculos la pozitiv în trimestrul II, alţii cred că, în timp ce Beijingul aruncă statistici economice false pentru a-şi spori credibilitatea, realitatea este că, de fapt, sistemul financiar al Chinei se apropie tot mai mult de colaps.

Shen Zhengyang, un analist al Northeast Securities, crede că unii dintre pilonii sistemului financiar al Chinei ar putea deveni vulnerabili în urma pandemiei.

"Autorităţile de reglementare sunt mai dornice să stabilizeze pieţele financiare, pe măsură ce starea economiei se agravează", a spus Shen. "O preluare directă permite o coordonare mai eficientă."

Între timp, bucla de feedback toxic a incidentelor de panică bancară, falimentele bancare şi naţionalizările băncilor au drept consecinţă mai multe incidente de panică bancară, mai multe falimente bancare şi mai multe naţionalizări bancare, iar fenomenul este de natură să continue până când o masă critică va fi în sfârşit atinsă, moment în care regimului comunist îi va fi imposibil să mai mimeze stabilitatea şi va începe să salveze bănci mijlocii şi mari.