DNA, sub asediu. S-au dat cărţile pe faţă: Dragnea (şi nu numai) ar putea scăpa de dosarul de abuz în serviciu
Aflat pe masa instanţei, dosarul liderului PSD Liviu Dragnea, despre care se zvoneşte că mai mult ca sigur îi va aduce o condamnare, este pe cale să fie "dinamitat" legal graţie unui controversat proiect de lege promovat de Guvernul Grindeanu. Şi ca el mai sunt mulţi alţii.
Liviu Dragnea (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Pe lângă controversata iniţiativă privind graţierea unor pedepse, Guvernul Grindeanu se pregăteşte să opereze şi o serie de modificări care vizează Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Notabile sunt "maşinaţiunile" care vizează abuzul în serviciu - infracţiune care este prezentă într-o foarte mare parte dintre dosarele instrumentate de procurorii DNA.
În prezent, pe rolul instanţelor, dar şi pe masa procurorilor, stau grămezi de dosare în care foşti şi actuali demnitari, primari, şefi de consilii judeţene, funcţionari publici, miniştri sunt acuzaţi de abuz în serviciu. PSD şi ALDE s-au gândit să redefinească această infracţiune şi nu în beneficiul procurorilor - mişcarea a fost catalogată în presă drept o adevărată "amnistie mascată".
Astfel, vor putea fi acuzaţi de abuz în serviciu doar cei care au produs prejudicii mai mari de 200.000 de lei. Coincidenţă sau nu, prejudiciul din dosarul în care liderul PSD Liviu Dragnea este trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu este de 108.612 lei.
Potrivit surselor hotnews.ro, chiar şi în situaţiile în care prejudiciul cumulat rezultat dintr-un abuz în serviciu depăşeşte 200.000 de lei, avocaţii ar putea să spargă infracţiunea pe fiecare act material dintr-o licitaţie, de pildă, astfel încât să scadă sub pragul de 200.000 de lei.
O altă problemă - se cere plângerea prealabilă a părţii vătămate. Cu alte cuvinte, potrivit Digi24, ies din schemă de exemplu sesizările din oficiu bazate pe investigaţii jurnalistice sau denunţurile. Trebuie să existe o plângere penală, fie că vine de la o persoană fizică, de la o firmă sau de la o instituţie a statului.
Dacă însă respectivele instituţii afectate nu fac plângere în cauzele anchetate sau în curs de judecată, procesele se închid, susţin surse consultate de hotnews.ro.
Mai mult, au scăzut considerabil şi pedepsele. Dacă în prezent legea prevede de la 2 la 7 ani de închisoare pentru abuzul în serviciu, Guvernul Grindeanu propune un maxim 3 ani de închisoare pentru cei găsiţi vinovaţi.
În acelaşi timp va fi înlocuită în lege, conform solicitării Curţii Constituţionale, sintagma "exercitarea atribuţiilor în mod defectuos" cu sintagma "exercitarea funcţiei cu încălcarea legii".
