Egipt: După ce şi-a croit loc cu armata, al-Sisi şi-a anunţat candidatura la preşedinţie
alte articole
Miercuri, la numai nouă luni după ce l-a înlăturat pe preşedintele ales democratic, Mohamed Morsi, liderul armatei egiptene Abdel Fattah al-Sisi a declarat că va candida la funcţia de preşedinte al Egiptului şi a promis că va scăpa ţara de ”terorism”.
”Cu toată modestia, mă propun pentru funcţia de preşedinte al Egiptului”, a declarat al-Sisi.
Gruparea Frăţia Musulmană din care făcea parte fostul preşedinte Mohamed Morsi, înlăturat în urma unei lovituri de stat în luna iulie, a avertizat că Egiptul nu avea parte de stabilitatea sub ”umbra” lui al-Sisi.
În afara lui Morsi, fiecare preşedinte egiptean a fost instalat de armată. Aceasta este văzută ca fiind cea mai stabilă instituţie din stat. Recent, al-Sisi, cu ajutorul miliardelor de dolari oferite de ţărilor aliate din Golful Persic, a încheiat un contract pentru armament militar cu Rusia.
Venirea lui al-Sisi în funcţia de preşedinte ar putea să intensifice şi mai mult protestele activiştilor şi a islamiştilor care se tem de o revenire la dictatura militară din timpul lui Hosni Mubarack.
În timpul protestelor din ultimele şapte luni, poliţia a ucis peste 1.300 de activişti şi a arestat peste 15.000 de persoane. Se crede că al-Sisi a fost puterea din spatele guvernului interimar ce l-a urmat pe Morsi.
În lupta dusă al-Sisi împotriva ”terorismului”, procurorii din sudul ţării tocmai au trimis sub acuzaţie peste 900 de suspecţi. De asemenea, în urmă cu două zile, instanţa egipteană a condamnat la moarte 529 de persoane pentru participarea la ”revolte”. Printre cei trimişi în judecată se află liderul spiritual al grupării islamiste, Mohammed Badie şi fostul preşedinte al parlamentului de la Cairo, Saad al-Katatni.
”El (al-Sisi n.r.- ) a condus o lovitură de stat pentru a deveni preşedinte. Este un om care a ucis în fiecare zi de la lovitura de stat”, a declarat Ibrahim Munir, un membru al biroului politic al Frăţiei Musulmane.
Secretarul american, John Kerry, s-a declarat ”profund alarmat de decizia bruscă şi fără precedent” de a condamna la moarte un număr atât de mare şi a avertizat că aceste acţiuni vor trimite ”un mesaj negativ” în restul lumii.
