Formarea profesională a salariaţilor conform Codului Muncii al Republicii Moldova

Formarea profesională a salariaţilor este reglementată prin Codul Muncii al Republicii Moldova, titlul VIII.

Prin formare profesională se înţelege orice proces de instruire în urma căruia un salariat dobândeşte o calificare, atestată printr-un certificat sau o diplomă eliberate în condiţiile legii.

Astfel, angajatorul are obligaţia de a asigura participarea la programe de pregătire profesională:

• să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională şi tehnică a salariaţilor care urmează instruirea în producţie, se perfecţionează sau studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate;
• în cadrul fiecărei unităţi persoană juridică, angajatorul, în comun cu reprezentanţii salariaţilor, întocmeşte şi aprobă anual planurile de formare profesională;

În cazul scoaterii din activitate a salariatului pe o durată scurtă, în scopul formării profesionale, acţiunea contractului individual de muncă al acestuia continuă cu menţinerea salariului mediu. Dacă perioada respectivă depăşeşte 60 de zile calendaristice, contractul individual de muncă al salariatului se suspendă, acesta beneficiind de o indemnizaţie plătită de angajator conform prevederilor contractului colectiv de muncă;

Drepturile şi obligaţiile salariaţilor în domeniul formării profesionale:

• Salariatul are dreptul la formare profesională, inclusiv la obţinerea unei profesii sau specialităţi noi. Acest drept poate fi realizat prin încheierea, în formă scrisă, a unor contracte de formare profesională, adiţionale la contractul individual de muncă.
• În cazul în care salariatul vine cu iniţiativa participării la o formă de formare profesională cu scoatere din activitate, organizată în afara unităţii, angajatorul va examina solicitarea scrisă a salariatului în comun cu reprezentanţii salariaţilor.
• În termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării, angajatorul va decide în ce condiţii poate permite salariatului participarea la o formă de formare profesională şi dacă va suporta, integral sau parţial, costul acesteia.

De asemenea, Codul muncii reglementează generic şi formele în care se poate realiza formarea profesională a salariaţilor, prin cursuri organizate fie de furnizorii de formare profesională, fie de angajatori în cadrul unităţilor proprii, lăsând celor două părţi posibilitatea să convină şi alte forme de pregătire.

Formarea profesională are ca principale obiective:

- adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;

- obţinerea unei calificări profesionale;

- actualizarea şi dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne;

- perfecţionarea pregătirii şi dezvoltarea carierei profesionale;

- reconversia profesională prin schimbarea calificării, determinată de restructurări economice, de modificări ale capacităţii de muncă.

Formarea se poate realiza prin:

- participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională;

- stagii de adaptare profesională fie la cerinţele postului, fie ale locului de muncă;

- stagii de practică şi specializare;

- ucenicie organizată la locul de muncă;

- alte forme de pregătire care pot fi convenite între angajator şi salariat.

Contractul de formare profesională şi contractul de ucenicie.

Participarea la cursuri sau stagii de formare profesională poate fi iniţiată de angajator sau de salariat pentru care se încheie un contract.

Formarea profesională la nivel de unitate conform contractului de calificare profesională se realizează de către un instructor sau maistru de instruire, numit de angajator dintre salariaţii calificaţi cu experienţă profesională şi autorizat în modul prevăzut de lege.

Iar contractul de calificare profesională este un contract special, adiţional la contractul individual de muncă, încheiat în formă scrisă, în baza căruia salariatul se obligă să urmeze un curs de formare profesională, organizat de angajator, pentru a obţine o calificare profesională.

În privinţa ucenicilor şi salariaţilor care au încheiat contract de formare profesională continuă, se aplică legislaţia muncii, inclusiv legislaţia privind protecţia muncii.

În cazul dat, Contractul de ucenicie şi contractul de formare profesională continuă vor include:

a) numele şi prenumele sau denumirea părţilor;

b) indicarea profesiei, specialităţii şi calificării pe care o va obţine ucenicul sau salariatul;

c) obligaţiile angajatorului privind crearea condiţiilor de instruire stipulate în contract;

d) termenul contractului;

e) obligaţia persoanei de a urma cursul de formare profesională şi de a activa conform profesiei, specialităţii, calificării obţinute în termenul stabilit de contractul respectiv;

f) condiţiile de retribuire a muncii pe durata uceniciei sau formării profesionale continue.

g) condiţiile de acoperire (restituire) a cheltuielilor suportate de părţi (de o parte) pe durata uceniciei sau formării profesionale continue în cazul eliberării salariatului înainte de expirarea termenului prevăzut de contract.

Termenul contractului de ucenicie, ca şi al celui de formare profesională continuă, începe să curgă la data indicată în contract, prelungindu-se cu perioada concediului medical şi în alte cazuri prevăzute de contract.

Durata uceniciei sau a formării profesionale continue nu trebuie să depăşească, pe parcursul săptămânii, durata timpului de muncă stabilită de prezentul cod pentru vârsta şi profesia respectivă la executarea lucrărilor corespunzătoare. Timpul necesar ucenicului pentru participarea la activităţi teoretice ce ţin de formarea profesională se include în timpul de muncă.

Salariaţii încadraţi în formarea profesională continuă în unitate pot fi eliberaţi temporar de la munca prevăzută de contractul individual de muncă sau pot lucra în condiţiile timpului de muncă parţial, ori ale regimului flexibil al timpului de muncă cu acordul scris al angajatorului.

În cazul salariaţilor încadraţi în formarea profesională continuă sunt interzise:

a) munca prestată în condiţii grele, vătămătoare şi/sau periculoase;

b) munca suplimentară;

c) munca de noapte;

d) detaşarea nelegată de formarea profesională.

Contractul de ucenicie încetează (se desface) în temeiurile prevăzute de Codul civil.

Putem observa atât obligativitatea angajatorului de a organiza programe de pregătire profesională periodice, cât şi obligaţia salariatului de a munci în subordinea angajatorului o perioadă după absolvirea unor astfel de programe. Dar toate acestea nu sunt decât în avantajul atât a angajatorului, cât şi a salariatului. În timp ce primul se asigura că salariaţii îşi perfecţionează pregătirea, salariaţii sunt cei care, pe cheltuiala angajatorului, pot dobândi noi cunoştinţe sau obţine noi calificări.

Valentina Stratulat este licenţiată în dreptul penal şi master în dreptul constituţional şi administrativ în Republica Moldova