Guvernul Dăncilă spulberă visul a numeroşi români. Stopează procedura de includere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO

Decizia privind includerea Roşiei Montane ar fi urmat să fie luată de Comitetul Patrimoniului Mondial la cea de-a 42-a sesiune a acestuia, care va avea loc între 29 iunie şi 2 iulie la Manama, în Bahrain.

”Ne-am bucurat foarte mult când ICOMOS a făcut publică recomandarea înscrierii sitului pe lista patrimoniului. Când am comunicat la Bucureşti, am primit directivă de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, să cerem în numele guvernului stoparea dosarului, nu retragerea lui, precum şi o întrevedere între o delegaţie guvernamentală şi cei de la UNESCO. Motivul? Atât în mandatul Guvernului Cioloş, cât şi în mandatul actualului Guvern, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei nu au susţinut înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial. Ei spun că pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea la UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaţilor părţii adverse”, a susţinut Cioroianu.

Articolul integral poate fi citit aici

Reamintim că ideea retragerii dosarului de la UNESCO nu este nouă, aceasta apărând şi în perioada premierului Tudose. La momentul respectiv, senatorul USR Mihai Goţiu acuza că graba guvernului de a încheia arbitrajul s-ar datora faptului că, în septembrie, arbitrajul Gabriel Resources vs. România intră într-o nouă etapă, aceea a marilor dezvăluiri.

"Tribunalul de la Washington va publica plângerea integrală a companiei miniere împotriva statului român. În acest memoriu, se vor regăsi toate motivele pentru care firma canadiană cere despăgubiri. Publicarea se va realiza doar dacă nu se ajunge la un compromis între statul român şi Gabriel Resources.

Teama că Memoriul companiei va deveni public se pare că îi îngrozeşte pe câţiva dintre politicienii care au susţinut de-a lungul timpului proiectul minier. Reacţiile din presă din ultimele zile arată cât de exploziv ar putea fi conţinutul Memoriului şi explică graba politicienilor de a încheia arbitrajul. Printre cei vizaţi de expunerea Gabriel Resources s-ar putea regăsi şi Călin Popescu Tăriceanu sau Mihai Tudose, cei ce decid, în numele statului român, viitorul arbitrajului", susţinea la momentul respectiv campania Salvaţi Roşia Montană.

De aceeaşi părere a fost şi senatorul USR Mihai Goţiu, unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai interzicerii mineritului cu cianuri la Roşia. Anterior intrării în Parlament, în calitate de jurnalist, Goţiu a investigat încrengătura de interese din jurul afacerii RMGC şi a ajuns la concluzia că mulţi politicieni au motive să se teamă de dezvăluirile companiei Gabriel Resource, care, dacă pretinde să i se restituie banii pe care i-a investit în România, va trebui să explice şi cum i-a cheltuit.

"Or, după mulţi ani de investigaţie, pot să spun fără să greşesc că aceşti bani s-au dus către politicieni de la nivel local până la nivel guvernamental, parlamentar şi chiar până la nivelul premierului şi preşedinţilor României sub diferite forme", a explicat Goţiu pentru Epoch Times.

Întrebat de Epoch Times cine e implicat în afacerea Roşia Montană, Goţiu susţine:

"Pot să dau nişte nume ale unor persoane care sunt implicate în această afacere, dacă ar fi doar să spun pe scurt, domnul Călin Popescu Tăriceanu este cel care în 1997 a contribuit la înfiinţarea firmei în urma unei adrese care a venit de la bursa din Vancouver atunci, deşi legea pe baza căreia firma s-a înfiinţat a fost adoptată doar un an mai târziu în 1998. Putem vorbi de Adrian Videanu, cel care, în 2009, a venit într-o conferinţă de presă în timpul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern, deşi acele negocieri nu erau încheiate, ca să anunţe că Roşia Montana intră pe ordinea de zi, este o prioritate a unui Guvern care nu există. Două ore mai târziu, Benny Steinmetz, cel care a fost reţinut recent în Israel, a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni la Gabriel Resources, a plătit peste 60 de milioane de dolari cu posibilitate de a cumpăra şi alte acţiuni.

Cum să spun... acum 2 ani, sau 3 ani, într-o dezbatere legată de un nou plan urbanistic general al Roşiei Montane, cel care lucra la acel plan, nişte arhitecţi din Alba, ne-au povestit despre vizită pe care domnul Dragnea a făcut-o într-una dintre ţările Nordice pentru a vedea proiecte miniere. Sunt curios dacă a făcut-o pe banii companiei sau pe banii statului, ce a rămas, şi ce concluzii a pus, dacă a fost o vizită oficială sau nu. Şi lista este enorm de lungă, ştim ce a făcut un fost ministru al Culturii, domnul Barbu, alt fost ministru al Culturii, Kelemen Hunor, miniştrii de la Mediu, cazuri pozitive sau cazul negative, Laszlo Borbely, Rovana Plumb, Sulfina Barbu şi lista este chiar foarte lungă, am scris o carte despre asta şi nu i-am epuizat pe toţi.

N-aş putea să spun că toţi (cei enumeraţi mai sus vor fi vizaţi în plângerea penală). Sunt acte care pot să ridice probleme de moralitate, altele, consider eu, am dat exemple de ilegalitate, de corupţie, de manipulare a bursei, de constituire de grup infracţional organizat şi aşa mai departe, rămâne de văzut după ce consult avocaţii şi eu sper că DNA îşi va face timp şi pentru acest dosar."