Traian Băsescu: Orice revizuire a Constituţiei care nu porneşte de la referendumul din 2009 este eronată şi nedemocratică

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că revizuirea Constituţiei care nu are la bază introducerea referendumului din noiembrie 2009, pentru a respecta dorinţa poporului suveran de a avea Parlament unicameral cu un număr redus de aleşi la 300, este “eronată şi nedemocratică”.

Şeful statutului a adăugat că dacă nu se are în vedere introducerea prevederilor referendumului din 2009 în Constituţie, atunci acest lucru “i-ar situa pe cei care fac gestul revizuirii, fără să ţină cont de actul de suveranitate din noiembrie 2009, deasupra voinţei poporului”.

“Pentru mine este o surpriză plăcută iniţiativa Academiei. Poate ar fi fost mai bine ca această iniţiativă să vină cu doi-trei ani înainte, după ce poporul român s-a pronunţat printr-un referendum, referendum care trebuie să stea la baza revizuirii Constituţiei. Nimeni nu poate ignora articolul 1 din Constituţia României, care precizează foarte clar că suveranitatea este a poporului, se exprimă prin aleşi sau în mod direct prin referendum. Orice plecare de pe alte baze la revizuirea Constituţiei este, după părerea mea, eronată, nedemocratică şi ar situa pe cei care fac gestul revizuirii, fără să ţină cont de actul de suveranitate din noiembrie 2009, deasupra voinţei poporului", a afirmat Traian Băsescu

Declaraţia lui Traian Băsescu a fost făcută în cadrul dezbaterii de joi cu tema “Revizuirea Constituţiei: necesitate, oportunitate, obiective posibile” la sediul Academiei Române din Capitală. Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, cât şi preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc.

Băsescu: Surprinzătoare este iniţiativa Academiei Române pentru că subiectul nu este nou, el fiind abordată încă din 2010

Şeful statului Traian Băsescu consideră că este “surprinzătoare iniţiativa Academiei Române” care vine de abia în 2013, pentru că subiectul revizuirii Constituţiei a fost abordat, în bâza articolului 150 din Legea Fundamentală, încă din anul 2010.

“Sunt vorbe mari pe care ne-am obişnuit să le spunem - că reprezentăm poporul, că acţionăm în numele poporului. Este timpul să punem egal între vorbă şi faptă. Procesul de revizuire a Constituţiei, în opinia unui preşedinte al României care a îndeplinit acest mandat mai bine de opt ani, este, în afară de orice dubiu, punctul de pornire este referendumul din noiembrie 2009. Surprinzătoare este iniţiativa Academiei şi pentru că subiectul nu este nou”, a subliniat preşedintele României.

Traian Băsescu a mai reamintit faptul că Guvernul a făcut atunci o propune de revizuire a Constituţiei, luând în considerare rezultatul referendumului din 2009.

“Guvernul, luând în considerare rezultatul referendumului, a făcut o propunere de revizuire a Constituţiei, propunere care a trecut prin Consiliul legislativ, după care a fost înaintată Preşedinţiei. Preşedinţia a lucrat cu specialişti din interior, din compartimentul legislativ şi specialişti din afara instituţiei, a făcut ajustările necesare multor articole din Constituţie şi s-a adresat apoi cu proiectul Consiliului legislativ şi Curţii Constituţionale. Cu cele două avize, de la Consiliul legislativ şi de la Curtea Constituţională, proiectul de revizuire a Constituţiei a fost transmis Parlamentului României. Sunt mai bine de doi ani de când acest proiect care are ca bază referendumul din 2009 nu este, practic, atins de Parlament”, a argumentat Traian Băsescu.

Preşedintele a completat că prima premiză de la care a pornit proiectul demarat în 2010 a fost referendumul din noiembrie 2009, care a vizat un parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300.

“La vremea la care s-a iniţiat proiectul de revizuire, ca de altfel şi referendumul însuşi, s-a pornit de la realităţile europene. Toţi ştiam că modificarea tratatului Uniunii implică un parteneriat între Parlamentul naţional şi Parlamentul European. Considerăm deja că forul democratic suprem al României are o cameră la Bruxelles, Strasbourg. Iar simplificarea acţiunii politice de legiferare ar fi impus, în opinia mea, şi un parlament unicameral, opinie pe care de altfel a avut-o şi poporul român. De asemenea, reducerea numărului de parlamentari era o necesitate. Este şi acum şi vedem că am ajuns la un parlament gigantic în raport cu populaţia. Avem 588 de parlamentari, mai mult decât SUA şi foarte aproape de Parlamentul European, din punct de vedere numeric. Ne mai lipsesc 100, dar dacă mai aplicăm actuala lege electorală pentru încă un rând de alegeri, probabil că ajungem la mărimea Parlamentului European”, a explicat Băsescu.

Băsescu: Un obiectiv important în revizuirea Constituţiei trebuie să fie clarificarea raporturilor instituţionale

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că deşi avem o “Constituţie modernă, care garantează drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi fixează structura, osatura funcţională a statului român în mod corect”, în un obiectiv important în demersul revizuirii acesteia trebuie să fie clarificarea raporturilor instituţionale dintre preşedinte, premier şi Parlament.

“Constituţia României, deşi excepţională pe principii, vreau să afirm fără rezerve această realitate a Constituţiei României, este o Constituţie modernă, care garantează drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi fixează structura, osatura funcţională a statului român în mod corect şi în acord cu lumea modernă. Păcatele Constituţiei noastre vin din neclaritatea unor exprimări din Constituţie, care, în opinia mea, ar fi putut fi rezolvate prin legi de aplicare a diverselor articole din Constituţie. Nu s-a întâmplat acest lucru. Veţi observa şi din cele ce voi susţine în continuare că abordările au fost extrem de fine, nu am vrut să tulburăm substanţa Constituţiei decât prin uşoare clarificări, dar importante pentru a elimina disputele între instituţiile statului”, a afirmat Traian Băsescu.

Alte modificări în Constituţiei: Transparenţa mai mare a CSM, reducerea de la 60 la 45 de zile a termenului de dizolvare a Parlamentului

Printre modificările constituţionale la care a făcut referire preşedintele Traian Băsescu se numără reducerea termenului de la 60 la 45 de zile a termenului de dizolvare a Parlamentului, adoptarea prin vot public a deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), înlăturarea prerogativei preşedintelui României de a prezida şedinţele CSM, stabilirea la nivelul Constituţiei a faptului că datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, iar deficitul nu poate depăşi 3% din PIB şi modificarea termenului de reţinere de către procurori de la 24 de ore la 48 de ore.

Principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

“O altă modificare este legată de reducerea de la 60 la 45 de zile a termenului de dizolvare a Parlamentului în cazul în care sunt respinse două Guverne, asta pentru a diminua posibilitatea crizele politice.

- În proiectul de Constituţie s-a vizat reglementarea activităţii puterii judecătoreşti prin instituirea unor răspunderi că de exemplu răspunderii judecătorilor şi procurorilor prin lege organică şi instituirea expresă a obligaţiei judecătorilor de a se supune Constituţiei şi deciziilor Curţii Constituţionale.

- Proiectul depus la Parlament prevede adoptarea prin vot public a deciziilor CSM. Acest lucru înseamnă o mai consistenţă punere sub control public al CSM-ului. Creşterea transparenţei activităţii CSM este importantă.

Reducerea numărului de parlamentari este o necesitate. Am ajuns la un parlament gigantic în raport cu populaţia. Avem 588 de parlamentari, mai mult decât SUA şi foarte aproape de Parlamentul European, din punct de vedere numeric. Ne mai lipsesc 100, dar dacă mai aplicăm actuala lege electorală pentru încă un rând de alegeri, probabil că ajungem la mărimea Parlamentului European

- Degeaba şedinţele CSM sunt transmise în direct la televizor, dacă votul este secret. Creşterea transparenţei activităţii CSM mi s-a părut importantă, din punct de vedere al transparenţei statului. Până la urmă CSM administrează una din puterile statului, o putere de care depindem toţi, poate mai mult decât de puterea legislativă sau executivă. Credibilitatea statului este, în mod categoric, dată în primul rând de puterea judecătorească.

-Tot aici am înlăturat prerogativă preşedintelui României de a prezidă şedinţele CSM. Preşedintele este totuşi un exponent al puterii executive şi am considerat ca o astfel de prerogativă poate aduce suspiciune asupra implicării politicului în activitatea judecătorească.

- O altă categorie de ajustări, repet ajustări şi nu intrare brutală în conţinutul actualei Constituţii, este legată de clarificarea unor reguli constituţionale referitoare la calitatea României de stat membru UE şi NATO.

- Un alt set de clarificări este legat de clarificarea unor probleme financiare ale statului. Aceste noi articole au fost introduse ca efect al evoluţiilor europene în ultimii ani şi ele vizează stabilirea la nivelul Constituţiei a faptului că datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB iar deficitul nu poate depăşi 3% din PIB.

- Din punct de vedere al activităţii Justiţiei, tot din practică, am propus modificarea termenului de reţinere de către procurori de la 24 de ore la 48 de ore. În multe situaţii, termenul de 24 de ore este neoperant.

- Acestea sunt principalele puncte care au vizat revizuirea Constituţiei din proiectul depus la Parlament.

- Revizuirea Constituţiei vizează strict aplicarea Parlamentului şi clarificarea modului de interacţiune dintre instituţii. Surpriza mea este că toată lumea anunţă revizuirea, nimeni nu anunţă obiectivele revizuirii. Toţi cei care susţin că se pricep la Constituţie au vorbit despre orice, mai puţin despre aplicarea voinţei poporului.”

Traian Băsescu: Nicio majoritate parlamentară nu este deasupra legii şi deasupra Constituţiei

Şeful statului Traian Băsescu a subliniat joi, în cadrul dezbaterii cu tema “Revizuirea Constituţiei: necesitate, oportunitate, obiective posibile”, eveniment care s-a desfăşurat la sediul Academiei Române, că “orice modificare a Constituţiei s-ar face, orice obiective şi-ar propune, un lucru trebuie înţeles, şi anume că nicio majoritate nu este deasupra legii şi Constituţiei”.

“Cred că orice modificarea de Constituţie s-ar face, orice obiective şi-ar propune, un lucru trebuie înţeles şi în România, şi vă rog să mă credeţi că nu o spun deloc polemic, şi anume acela că nicio majoritate nu este deasupra legii şi deasupra Constituţiei. Poţi să ai şi o majoritate de 90%, ea trebuie să rămână în interiorul legii, în interiorul Constituţiei. Orice altă abordare este nedemocratică şi pune sub semnul întrebării existenţă statului de drept. Avem această experienţa, îi suportăm consecinţele şi trebuie să arătăm că am înţeles un lucru fundamental al democraţiei: majoritatea nu este deasupra legii”, a afirmat preşedintele României.

Traian Băsescu a adăugat că a fost “un preşedinte care şi-a menţinut mandatul doar prin aplicarea prevederilor Constituţiei. Altfel, de mult nu mi-aş mai fi menţinut mandatul”.

Crin Antonescu: Foarte probabil, România va rămâne o republică

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu a afirmat, joi, în cadrul dezbaterii asupra revizuirii Constituţiei ce a avut loc la Academia Română, că este “foarte probabil” ca România să rămână o republică. Cu toate acestea, preşedintele PNL nu a precizat dacă, după modificarea Legii Fundamentale, regimul de guvernământ din România va fi cel de republică parlamentară sau semiprezidenţială, cum este în prezent.

“Foarte probabil, România va rămâne o republică. Nu avem mize de natură schimbărilor fundamentale de regim constituţional. Constituţia, sau cel puţin ambiţia oricui schimbă sau modifică o Constituţie, e ca ea să dureze cât mai mult, să ofere garanţii”, a declarat Crin Antonescu.

Liderul liberal a adăugat că este “o iluzie” faptul că dezbaterea şi revizuirea Constituţiei va fi una “exorcizată de politică” că “politicienii nu vor scăpa o asemenea ocazie de a face politică, dar şi pentru faptul că o Constituţie este o expresie a politicii mari”.

“Chiar dacă intervenţia domnului Băsescu a avut deschideri, invitaţii sau chiar provocări, nu mă voi angaja în această polemică, nu acum, nu aici. Cine speră o dezbatere şi o revizuire a Constituţiei exorcizată de politică este condamnat să rămână pe teritoriul iluziei, nu numai pentru că politicienii nu vor scăpa o asemenea ocazie de a face politică, dar şi pentru faptul că o Constituţie este o expresie a politicii mari. Noi toţi cei care în Comisia de revizuire şi apoi în plenul celor două Camere vom revizui Constituţia, în calitatea noastră de oameni politici, de reprezentanţi ai oamenilor, ne dorim sa face de această dată politică în acest al doilea sens”, a explicat preşedintele Senatului.

Nu în ultimul rând, Antonescu a lansat câteva întrebări care trebuie avute în vedere când se vor aduce modificări la Constituţie, precum “pentru cine facem această Constituţie, pentru cine o modificăm?”. Astfel, preşedintele PNL consideră că Legea Fundamentală “va fi revizuită pentru cetăţeanul român, deci european, al secolului XXI. Nu va fi o rupere istorică de regim constituţional [...] nu pentru viitorul preşedinte, cum cred unii”.

“Nu o facem, cum cred unii, pentru viitorul preşedinte. Nu o facem, cum cred alţii, pentru comoditatea actualilor sau viitorilor prim-miniştri în raport cu preşedintele. Nu o facem pentru Parlament. Nu o facem pentru partidele politice, nu o facem pentru clasa politică”, a conchis preşedintele Senatului.