Un star al sportului. Un actor. Acum un diplomat de top - De ce continuă să dispară personalităţile publice din China?

Uneori, dispariţia unor importante persoane publice este legată de sugestii că ar fi existat o aventură, poate chiar o acuzaţie de agresiune sexuală. Ar putea exista indicii de gelozie de natură profesională; este rezultatul, să zicem, al unei lupte pentru putere care mocneşte în culise. Alteori, corupţia pare să emane un miros puternic.

Potrivit USA Today, există mult mai multe cazuri în care sunt implicaţi critici ai guvernului: protestatari, apărători ai drepturilor omului, uiguri şi alte minorităţi etnice. Există, de asemenea, exemple care încurcă explicaţiile rapide: un bogat antreprenor din domeniul tehnologiei, apoi şeful chinez al unei organizaţii internaţionale de poliţie, sau starul de cinema plin de farmec adorat de sute de milioane de oameni.

Recent, dispariţia care i-a nedumerit pe observatorii din China şi a dus la speculaţii nebănuite pe reţelele de socializare în interiorul şi în afara statului comunist este cea a ministrului de Externe al Chinei, Qin Gang, care nu a mai fost văzut în public de peste o lună, chiar din momentul în care Washingtonul şi Beijingul au făcut un nou efort pentru a stabiliza relaţiile tensionate.

"Acesta este modul în care sistemul se protejează. Guvernele autoritare tratează informaţiile ca pe o ameninţare. De aceea trebuie să o controleze. Aşa a fost în Uniunea Sovietică. Aşa este şi astăzi în China, în Coreea de Nord, în Iran, în Bielorusia", a declarat Pavel Slunkin, fost diplomat din Bielorusia, ţară în care personalităţi proeminente din rândul opozanţilor preşedintelui Alexandr Lukaşenko au fost răpite şi ucise în anii 1990.

Însă, mulţi susţin că guvernul chinez este cel care a dus practica "dispariţiei" unor personalităţi proeminente la un nivel nou, sau cel puţin la o înălţime care dă de furcă. Iar în ultimii ani, această activitate, pe care Beijingul evită cu grijă să o abordeze public, în măsura în care adesea se preface că nu s-a întâmplat nimic, a atins miliardari, titani ai corporaţiilor, şefi ai serviciilor de securitate, actori, oameni de ştiinţă, vedete ale sportului şi diplomaţi deopotrivă.

"O mare parte din ceea ce credem că ştim despre aceste cazuri sunt doar speculaţii. Unele dintre acestea se pot dovedi în cele din urmă adevărate, desigur, dar ceea ce arată este natura de cutie neagră a sistemului politic chinez; puterea sa arbitrară şi neimputabilă", a declarat Yaqiu Wang, cercetător senior pe probleme privind China la Human Rights Watch.

Ce s-a întâmplat cu Qin Gang?

De la sfârşitul lunii iunie, fostul ministru de Externe al Chinei Qin Gang, care avea doar şapte luni în funcţie, a dispărut complet din peisajul public fără nicio explicaţie oficială.

Ultima dată el a fost văzut în public pe 25 iunie la Beijing.

Qin zâmbea în timp ce se plimba împreună cu Andrey Rudenko, un diplomat de rang înalt din cadrul Ministerului rus de Externe. Cu o săptămână mai devreme, Qin, în vârstă de 57 de ani, descris pe scară largă ca fiind un protejat al preşedintelui chinez Xi Jinping, a jucat un rol proeminent în găzduirea secretarului de stat Antony Blinken în timpul călătoriei la cel mai înalt nivel în China a unui oficial american din ultimii cinci ani.

Vizita lui Blinken a avut loc în urma unui conflict diplomatic între cele două ţări, după ce Washingtonul a acuzat Beijingul că desfăşoară un amplu program de supraveghere internaţională. Această acuzaţie, pe care Beijingul a negat-o, a fost clar ilustrată de un balon chinezesc care a survolat spaţiul aerian american fără permisiune, şi pe care Statele Unite l-au doborât.

Întâlnirea lui Qin cu Blinken a avut loc fără niciun semnal evident al iminentei căderi a diplomatului chinez.

"Cele două părţi au avut discuţii sincere, substanţiale şi constructive despre priorităţile cheie ale relaţiei bilaterale şi despre o serie de probleme globale şi regionale", a declarat Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, despre această călătorie.

Cu toate acestea, în următoarele câteva săptămâni, o serie de întâlniri la nivel înalt la care Qin trebuia să participe au fost anulate brusc. El nu a fost prezent, de exemplu, atunci când secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a întreprins o vizită de patru zile în China în prima săptămână din iulie. Apoi a "ratat" un summit important al liderilor regionali din Asia care a început la Jakarta, Indonezia, aproximativ o săptămână mai târziu, Ministerul de Externe al Chinei invocând public "motive de sănătate" pentru absenţa sa.

Până la mijlocul lunii iulie, numele lui Qin a fost eliminat de pe site-ul web al Ministerului de Externe, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat că nu are "nicio informaţie" despre el atunci când a fost presată de reporteri în cadrul unor briefinguri.

Qin a dispărut, efectiv, în aer.

A părut a fi o cădere în dizgraţie extraordinar de abruptă pentru unul dintre cei mai puternici diplomaţi chinezi. Qin era un aliat apropiat al lui Xi. El a urcat în rândurile Partidului Comunist Chinez mai repede decât majoritatea. A fost numit ministru de externe după ce a petrecut mai puţin de doi ani ca ambasador al Chinei în SUA.

Mai mult, Qin părea să exemplifice cu meticulozitate, potrivit lui Altman Yuzhu Peng, cercetător în domeniul comunicării de origine chineză de la Universitatea din Warwick, Anglia, ideea de "wolf warrior".

Termenul este o expresie prescurtată pentru stilul de diplomaţie chineză agresivă şi conflictuală care a fost adoptat de administraţia Xi. Acesta provine din filmul chinezesc de acţiune din 2015 cu acelaşi nume, "Wolf Warrior", care prezintă eroi calificaţi ai armatei chineze care luptă împotriva unor răufăcători în Asia şi Africa, dar ai căror adevăraţi duşmani par a fi politica externă a SUA, dominaţia geopolitică occidentală şi criticii guvernului chinez în general.

"Dispariţia lui Qin este foarte greu de explicat. El este foarte bine aliniat cu imaginea de Wolf warrior", a declarat Peng.

Şi totuşi, potrivit observatorilor experimentaţi ai Chinei, cum ar fi Christopher Johnson, fost analist al Agenţiei Centrale de Informaţii în domeniul politicii chineze, dispariţia bruscă a lui Qin se conformează unui model familiar în China.

"Este de fapt destul de obişnuit", a declarat Johnson, care este acum preşedinte al China Strategies Group, o firmă de consultanţă în domeniul riscurilor politice şi financiare cu sediul la Washington, axată pe acest gigant comunist.

"China are un sistem pe care îl numeşte 'dublă restricţie'. Este o formă de detenţie extrajudiciară în care autorităţile te pot ţine cât de mult timp doresc, fără acuzaţii, în timp ce investighează orice parte a puzzle-ului în care te afli sau nu. Este un sistem foarte neobişnuit şi opac, iar scopul este, de obicei, să genereze teamă", a spus el.

Dispariţiile misterioase din China

În luna mai, Duan Weihong, în vârstă de 56 de ani, cândva una dintre cele mai bogate femei din China, şi-a făcut prima apariţie publică cunoscută în ultimii cinci ani. Duan şi-a construit averea în domeniul dezvoltării imobiliare şi prin facilitarea oportunităţilor de investiţii pentru membrii de familie ai unor oficiali chinezi de cel mai înalt rang, inclusiv fostul premier Wen Jiabao.

Duan, care îşi mai spune şi "Whitney Duan", a dispărut din biroul său din Beijing în 2017, în timp ce anchetatorii Partidului Comunist Chinez investigau legăturile sale cu Sun Zhengcai, fost ministru al guvernului care ispăşeşte o condamnare pe viaţă în China după ce a recunoscut că a luat mită de milioane de dolari. Duan a mai apărut doar o singură dată, pentru scurt timp, de la dispariţia sa inexplicabilă. În 2021, ea l-a sunat pe fostul ei soţ şi partener de afaceri, care trăieşte în exil în Regatul Unit, pentru a-l îndemna să oprească publicarea unei cărţi care detaliază afacerile cuplului.

Multe alte personalităţi publice chineze au avut parte de destine la fel de enigmatice:

Vedeta chineză a sportului alb Peng Shuai, în vârstă de 37 de ani, triplă campioană olimpică şi câştigătoare a 25 de titluri în circuitul din carieră, a dispărut în noiembrie 2021 după ce a afirmat într-o postare pe reţelele de socializare că fostul vicepremier chinez Zhang Gaoli a forţat-o în dormitorul său, în timp ce soţia sa stătea de pază afară. Postarea ei a fost rapid ştearsă de pe internet, iar guvernul chinez a alternat între a susţine că Peng se "odihneşte acasă" şi că nu a auzit de acest subiect. O lună mai târziu, Peng şi-a retras acuzaţia, spunând că nu a existat niciodată vreo agresiune sexuală, o afirmaţie greu de înţeles, având în vedere că postarea sa iniţială descria în detaliu presupusul incident. Când Peng a apărut pentru ceea ce părea a fi o serie de apariţii foarte bine puse în scenă la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, în februarie 2022, ea a revenit din nou asupra afirmaţiilor sale iniţiale privind o agresiune şi, de asemenea, şi-a anunţat planurile de a se retrage din tenis. Puţini sunt cei care cred că a vorbit liber. Nivelul ei actual de libertate nu este clar.

În 2018, Fan Bingbing, în vârstă de 41 de ani, una dintre cele mai faimoase vedete naţionale de film din China, a dispărut patru luni. Managerul ei şi alte persoane din jurul ei au dispărut şi ele. Pe internet au apărut zvonuri potrivit cărora ar fi fost reţinută în timp ce autorităţile o investigau pentru evaziune fiscală. În 2019, Fan a rupt tăcerea într-un interviu în care părea să le mulţumească autorităţilor chineze pentru "dispariţia" ei. "Nimeni nu poate avea parte de o navigare uşoară pe tot parcursul călătoriei. [...] M-a făcut să mă calmez şi să mă gândesc serios la ceea ce vreau să fac în viitor în viaţa mea", a declarat Fan pentru The New York Times în luna august a aceluiaşi an.

Jack Ma, în vârstă de 58 de ani, miliardarul fondator al Alibaba, un concurent chinez al Amazon şi, pe alocuri, cea mai mare firmă de comerţ online din lume, a fost văzut rar în public de când a criticat autorităţile de reglementare financiară din China în 2020. Ma, fost profesor de engleză, a fost văzut ultima dată la o şcoală din China în martie, potrivit South China Morning Post, un ziar în limba engleză cu sediul în Hong Kong, deţinut de Alibaba.

Meng Hongwei, primul chinez la conducerea Interpol, organizaţia internaţională de poliţie cu sediul în Franţa, a dispărut în 2018, în timp ce se afla într-o vizită în China. Şeful Interpol, care urma să ocupe această funcţie până în 2020, a demisionat în mod inexplicabil din funcţie la câteva zile după ce soţia sa i-a raportat dispariţia. La sfârşitul anului 2020, Meng a apărut într-un tribunal chinez, unde a fost condamnat la aproape 14 ani de închisoare pentru că ar fi utilizat în mod abuziv fonduri de stat. Soţia sa, care a primit azil politic în Franţa, susţine că acuzaţiile sunt motivate politic.

O interpretare mai aproape de realitate a tuturor acestor evenimente ar fi aceea că Partidul Comunist Chinez, sub aparenţa obsesiei privind corupţia, este de fapt preocupat de protejarea reputaţiei sale, potrivit lui Lyle Goldstein, expert în China care conduce programul Asia la Defense Priorities, un think tank din Washington.

Goldstein a subliniat că, la câteva zile după ce Qin a fost demis din funcţie, China a anunţat brusc că a înlocuit doi comandanţi de top ai arsenalelor sale nucleare şi de rachete, o mişcare care ar putea fi legată de acuzaţiile de corupţie. Cei doi generali, Li Yuchao şi Liu Guangbin, nu au mai fost văzuţi în public de câteva luni.

"Se pare că vor să fie opaci", a menţionat Goldstein despre aparenta strategie a Chinei de numire şi demitere a principalilor oficiali şi lideri militari. El a spus că această strategie "a 'îngrijorat' o mulţime de oameni" din Washington, deoarece capacităţile militare ale Chinei egalează din ce în ce mai mult, iar în unele cazuri le depăşesc pe cele ale Pentagonului.

"De trei ori penibil": Domnul Wang Yi merge la Washington

China l-a numit pe veteranul diplomat Wang Yi, predecesorul lui Qin, noul său ministru de Externe la 25 iulie, dar nu a oferit nicio explicaţie oficială pentru schimbarea bruscă de personal.

Qin încă nu a reapărut, iar locul unde se află nu a fost dezvăluit.

Johnson, fost analist CIA, a declarat că îndepărtarea bruscă a lui Qi a fost "triplu incomodă" pentru oficialii americani şi chinezi şi personalul lor într-o perioadă de activitate diplomatică reînnoită; când ambele părţi încearcă să stabilizeze o relaţie uneori fracturantă, pe fondul adâncirii concurenţei economice, tehnologice şi militare.

Dar el nu crede că va avea un impact semnificativ asupra politicii americane sau chineze.

Iar într-un semn al acestei stări de lucruri aparent obişnuite, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat în timpul unei şedinţe cu reporterii la 1 august că o invitaţie de a vizita Washingtonul, care fusese anterior adresată lui Qin, a fost transferată oficial noului diplomat de top al Beijingului în domeniul afacerilor externe.

"Noi, în calitate de străini, nu trebuie neapărat să înţelegem de ce China face acest lucru. De obicei, are mai mult de-a face cu o manevră internă decât cu orice altceva", a afirmat Johnson, reflectând asupra a ceea ce ar putea conduce nu doar la dispariţia lui Qin, ci şi la o multitudine de alte dispariţii similare.

Xi însuşi a dispărut în mod misterios două săptămâni în 2012, când era vicepreşedinte al Chinei, într-un episod care nu a fost niciodată explicat cu adevărat. Oficialii chinezi au declarat ulterior că a suferit o accidentare sportivă. De asemenea, Xi a stat departe de ochii publicului câteva săptămâni în 2022, după o călătorie în Asia Centrală, declanşând zvonuri false privind o lovitură de stat.

O convorbire telefonică la ora 2 dimineaţa cu Qin Gang

Totuşi, o teorie care circulă pe reţelele de socializare şi printre unii experţi este că Xi a ordonat îndepărtarea lui Qin după ce a aflat că acesta a avut o aventură cu o jurnalistă de televiziune, cu care a avut un copil. O alta este că, poate ca urmare a perioadei în care a fost diplomat în SUA, a fost "transformat" - recrutat ca spion - de către serviciile de informaţii americane şi britanice.

O alta este că, asemenea lui Icarus, Qin a zburat pur şi simplu prea aproape de soare.

A fost promovat prea repede într-o ţară care, cu toată modernizarea sa rapidă, este încă rigid ierarhizată. Qin ajunsese prea sus într-un timp mult prea scurt, aşa că se prea poate să fi făcut să se prăbuşească.

"Am văzut toate zvonurile şi sunt destul de sceptic în legătură cu multe dintre ele", a declarat Slunkin, fost diplomat din Bielorusia, care l-a întâlnit pe Qin în această ţară în 2015, când a fost implicat în organizarea unei vizite a lui Xi.

În prezent, Slunkin este cercetător invitat la biroul din Varşovia, Polonia, al Consiliului European pentru Relaţii Externe. El a subliniat că a petrecut doar o perioadă scurtă cu Qin şi nu se consideră un expert în China.

Dar el şi-a amintit de o persoană care i s-a părut a avea o manieră "mai modernă, mai occidentală" în comparaţie cu zecile de oficiali "conservatori" din minister cu care Qin lucra pentru a se asigura că vizita lui Xi în Bielorusia nu întâmpină piedici. El a spus că Qin vorbea excelent engleza şi că mulţi dintre subalternii săi se temeau de el.

El a descris, de asemenea, un moment în care a fost trezit la ora 2 dimineaţa de un apel telefonic de la Qin care dorea, chiar în acel moment, să meargă la un muzeu pe care Xi urma să îl viziteze a doua zi. A vrut să treacă în revistă planul. Acesta a inclus o discuţie îndelungată despre momentul exact în care "muzica solemnă" urma să înceapă în timp ce Xi urca nişte trepte.

"Aş spune că dispariţia sa este probabil o combinaţie a tuturor punctelor pe care le discutăm în public", a adăugat el.